Lovitură după lovitură. Cum încearcă Ucraina să transforme Crimeea într-o „capcană logistică uriașă” pentru armata rusă

La mai bine de un deceniu de la anexarea ilegală a Crimeei, peninsula pe care președintele rus Vladimir Putin o descria drept un „portavion imposibil de scufundat” a devenit ținta unei campanii susținute de atacuri ucrainene. Potrivit unei analize publicate de The New York Times, Kievul urmărește să transforme Crimeea din principalul bastion militar al Rusiei la Marea Neagră într-o vulnerabilitate strategică, lovind sistematic infrastructura militară și liniile de aprovizionare.

Ucrainenii lovesc zilnic obiective militare din Crimeea/FOTO:X

Experții consultați de publicația americană susțin că succesul operațiunilor nu constă într-un singur atac spectaculos, ci în efectul cumulativ al loviturilor. Analistul ucrainean în domeniul energiei Ghennadi Riabțev apreciază că acțiunile coordonate ale armatei ucrainene pot transforma peninsula într-o „capcană logistică uriașă”, în care aprovizionarea trupelor ruse devine din ce în ce mai dificilă.

Atacuri succesive asupra infrastructurii militare

Analiza imaginilor din satelit și a înregistrărilor video verificate arată că, în ultimele săptămâni, Ucraina și-a concentrat atacurile asupra podurilor, drumurilor și infrastructurii critice din Crimeea. Campania a început prin lovirea sistemelor de apărare antiaeriană și a radarelor amplasate pe întreaga peninsulă, pentru ca ulterior să fie vizate rețelele energetice și depozitele de combustibil.

Potrivit publicației americane, aceste atacuri au provocat pene de curent în mai multe zone și au afectat capacitatea armatei ruse de a-și susține operațiunile logistice.

Analistul militar ucrainean Kostiantin Mașoveț afirmă că presiunea exercitată asupra infrastructurii din Crimeea a obligat o parte dintre unitățile ruse aflate pe frontul de sud să treacă temporar în defensivă.

O fortăreață construită de Rusia, dar limitată de geografie

După anexarea Crimeei în 2014, Moscova a investit masiv în militarizarea peninsulei. Numărul militarilor a fost triplat, au fost desfășurate sisteme moderne de apărare antiaeriană, baterii de coastă și lansatoare de rachete, iar bazele aeriene au fost modernizate pentru a găzdui avioane de vânătoare și bombardiere.

Totodată, Flota rusă a Mării Negre a fost consolidată cu nave noi, iar Podul Kerci, construit cu aproximativ 3,7 miliarde de dolari, a oferit Rusiei o legătură directă cu peninsula.

Cu toate acestea, notează The New York Times, geografia rămâne principalul punct vulnerabil al Crimeei.

Fiind înconjurată de apă pe aproape toate laturile, peninsula este expusă atacurilor cu drone maritime și aeriene. Fostul comandant al forțelor americane din Europa, generalul în rezervă Ben Hodges, consideră că, în actualele condiții, aproape niciun obiectiv militar important din Crimeea nu mai poate fi considerat în afara razei de acțiune a armatei ucrainene.

„Nu există, practic, locuri în care forțele ruse să se poată ascunde”, apreciază fostul oficial american, citat de publicație.

După apărarea antiaeriană, ținta este logistica

Potrivit analizei, prima etapă a campaniei ucrainene a urmărit slăbirea sistemului de apărare antiaeriană al Rusiei. Numai în luna iunie, Kievul a anunțat distrugerea a 31 de sisteme de apărare antiaeriană și radare, considerate obiective prioritare.

Odată diminuată capacitatea de apărare, Ucraina și-a mutat atenția asupra rutelor de aprovizionare.

În condițiile în care transportul maritim și legăturile cu feribotul au fost afectate de atacurile repetate, armata rusă depinde tot mai mult de câteva coridoare rutiere și de podurile care leagă Crimeea de teritoriile ocupate. Acestea au devenit, la rândul lor, ținte constante pentru dronele ucrainene.

Publicația descrie situația drept un joc continuu de „șoarecele și pisica”: echipele ruse repară rapid infrastructura avariată, iar armata ucraineană revine și lovește din nou aceleași obiective.

Rusia încearcă să se adapteze

Potrivit Ekaterinei Stepanenko, analistă în cadrul Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), armata rusă încearcă să răspundă noii amenințări prin intensificarea patrulelor cu drone și prin utilizarea unor unități specializate în interceptarea aparatelor fără pilot.

În opinia sa, Rusia va avea nevoie de sisteme de apărare antiaeriană mai mobile pentru a reduce eficiența atacurilor ucrainene.

La rândul lor, comandanții ucraineni admit că armata rusă își va adapta, în timp, tactica. Ei susțin însă că și forțele ucrainene își modifică permanent metodele de acțiune.

„Adaptarea poate dura zile, săptămâni sau luni, dar noi găsim în permanență noi modalități de a lovi, indiferent de direcție sau de distanță, folosind resursele pe care le avem la dispoziție”, a declarat Artem Bielenkov, șeful de stat major al Brigăzii 412 de sisteme fără pilot a Forțelor Armate ale Ucrainei.

Pene de curent și probleme de aprovizionare

Atacurile asupra infrastructurii energetice și a depozitelor de combustibil au provocat întreruperi extinse ale alimentării cu energie electrică în Crimeea, iar autoritățile instalate de Rusia au instituit stare de urgență în mai multe zone.

În paralel, unele benzinării au început să rămână fără combustibil, iar presa ucraineană relatează că, după intensificarea atacurilor, mii de persoane au părăsit peninsula.

Cu toate acestea, analiștii avertizează că efectele strategice ale campaniei nu vor fi imediate.

Kostiantin Mașoveț consideră că slăbirea semnificativă a capacității de luptă a armatei ruse ar putea necesita săptămâni sau chiar luni de presiune continuă asupra infrastructurii logistice.

„Pentru ca obiectivul final să fie atins, această blocadă trebuie consolidată și menținută o perioadă suficient de lungă”, a explicat analistul.

O nouă etapă a strategiei Kievului

Campania din Crimeea se înscrie într-o strategie mai amplă anunțată de președintele Volodimir Zelenski, care a aprobat, la 25 iunie, lansarea unei operațiuni de influență desfășurate pe parcursul a 40 de zile. Potrivit autorităților ucrainene, scopul acesteia este creșterea presiunii asupra Rusiei și determinarea Moscovei să accepte negocieri.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat ulterior că, în cadrul acestei campanii, dronele ucrainene au lovit deja nave militare de sprijin în zona Kerci și sisteme de apărare antiaeriană amplasate în apropierea strâmtorii Kerci.