Italienii sunt din ce în ce mai înclinaţi spre intoleranţă faţă de români (Reuters)

Guvernul de la Bucureşti a anunţat că 40% dintre infractorii căutaţi în România se află în Italia, ceea ce îi nelinişteşte şi mai mult pe italienii care se confruntă cu un val de infracţionalitate română, relatează Reuters, într-un material despre xenofobia din Peninsulă, preluat de NewsIn.

Când poliţia italiană a arestat doi români pentru violarea unei adolescente la Roma, Il Giornale, cotidian deţinut de familia premierului Silvio Berlusconi, a scris: "Bestiile române au fost prinse". Trei săptămâni mai târziu, procurorii au admis că "bestiile" ar putea să nu fie vinovate - testele ADN i-au disculpat - iar italienii se întreabă în prezent dacă sentimentele antiimigranţi, care iau amploare în Peninsulă, au jucat un rol în accelerarea anchetei. "Descoperirea că aceşti doi români acuzaţi de viol nu sunt vinovaţi este o adevărată palmă pe obrazul conştiinţei noastre naţionale", a afirmat editorialista Lucia Annunziata în La Stampa. 

"Întreaga ţară a alunecat pe panta rasismului", a adăugat ea.
Xenofobia a început să îşi facă simţită prezenţa în întreaga Europă în ultimele luni, alimentată de criza economică, în condiţiile în care cetăţenii din fiecară ţară concurează cu imigranţii pentru din ce în ce mai puţine locuri de muncă şi salarii mai mici.

Violenţele rasiste s-au intensificat şi în Cehia şi Ungaria, iar imigranţii care s-au dus în Rusia în căutarea de slujbe în perioada de boom economic au fost ameninţaţi şi agresaţi. Şi în Spania tensiunile dintre imigranţi şi populaţia locală par din ce în ce mai accentuate.

În Italia, unde fenomenul imigraţiei a luat amploare în urmă în urmă cu circa 20 de ani, catalizatorul acestui climat tensionat pare să fie teama de din ce în ce mai mare de infracţiuni - deşi statisticile arată că numărul de crime, de exemplu, este sub media europeană. Anchetele superficiale sunt destul de comune, dar episodul violării unei adolescente în vârstă de 14 ani, într-un parc din Roma, a declanşat o nouă isterie mediatică şi politică, un fenomen care apare din ce în ce mai des în ţara de origine a Mafiei, atunci când pentru o infracţiune sunt acuzaţi străini.

Acest lucru este evident în cazul românilor, al căror număr a ajuns la circa un milion în Italia, după aderarea Bucureştiului la Uniunea Europeană în 2007. "În sectoare mari ale societăţii există prezumpţia că toţi străinii - în special românii - sunt violenţi", a avertizat James Walston, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Americană din Roma. Criticii spun că Guvernul Berlusconi, care a câştigat alegerile de anul trecut pe baza unor promisiuni de spori siguranţa publică, încurajat de partidul xenofob Liga Nordului, a alimentat teama de imigranţi, iar în prezent îi este din ce în ce mai greu să controleze situaţia. "Suntem departe de mulţimi care să înceapă să linşeze (imigranţi - n.red.), dar ne îndreptăm în această direcţie", a subliniat Watson.

La două zile după ce cei doi români, Karol Racz şi Alexandru Isztoika Loyos, au fost arestaţi, Guvernul Berlusconi a adoptat un decret de lege prin care a înăsprit pedepsele pentru violatori şi a legalizat patrulele civile. Premierul afirmă că aceste măsuri vor duce la dispariţia grupurilor rasiste care acţionează în unele oraşe italiene noaptea, dar opozanţii amintesc de echipele de voluntari din perioada lui Benito Mussolini.

Între timp, poliţia a demolat tabăra unde locuiau cei doi români, în vârstă de 26, respectiv 20 de ani.
Berlusconi a anunţat că numărul agresiunilor sexuale a scăzut în 2008 şi a dat asigurări că executivul acţionează pentru a ţine sub control furia populaţiei, după mai multe violuri intens mediatizate. Anterior, Parlamentul a adoptat noi legi împotriva imigranţilor ilegali, a desfăşurat armata în oraşele mari pentru a contracara infracţiunile şi a organizat un recensământul în urma căruia au fost înregistraţi circa 150.000 de romi. Pentru italieni, românii sunt confundaţi adesea cu romii, dar recensământul a arătat că peste jumătate dintre ţigani sunt de fapt născuţi în Peninsulă.

În cartierul din Roma unde a fost violată adolescenta de 14 ani, în ziua de Sfântul Valentin faptul că cei doi români au fost disculpaţi de testele ADN a generat un val de nemulţumire şi de neîncredere. "Sunt furioasă. Nu sunt rasistă, menajera mea este româncă. Dar bărbaţii români sunt răi, sunt bandiţi cu toţii", a declarat Silvana Palloti, o femeie în vârstă de 65 de ani, care după viol s-a înscris într-o comisie de cartier pentru apărarea femeilor.

Marzio Barbagli, profesor de sociologie la Universitatea Bologna şi autor al unei cărţi de infracţionalitatea şi imigraţie, afirmă că proporţia imigranţilor acuzaţi pentru diverse infracţiuni, de la crime la tâlhării, a crescut în ultimii 20 de ani: în cazul violurilor, la 40% în 2007, de la 9% în 1988, iar în cel al asalturilor de aproape cinci ori. Dar astfel de statistici trebuie puse în context.

"Creşterea numărului de violuri poate depinde şi de faptul că mai multe sunt denunţate", a explicat Barbagli. "Iar o victima este mai dispusă să denunţe un viol comis de un străin decât de cineva pe care îl cunoaşte", a adăugat el.
Şi faptul că populaţia Italiei îmbătrâneşte, iar proporţia persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 25 de ani, care sunt mai predispuse să comită infracţiuni, a scăzut, ar putea explica de ce mai puţini italieni comit unele infracţiuni, potrivit profesorului. În plus, imigranţii ilegali, care adesea locuiesc în tabere insalubre, sunt mai înclinaţi să încalce legea, iar o mare parte din responsabilitate le revine şi politicienilor, subliniază Barbagli.

"Avem legi de expulzare laxe, aşa că numai 25% dintre imigranţii ilegali sunt expulzaţi de fapt. Pe de altă parte, nu a existat niciodată o politică de integrare adecvată - fie prin educaţie, fie prin servicii sociale, medicale sau chiar prin acordarea de cetăţenie", consideră el.

Însă pentru italienii de rând, percepţia amplificării fenomenului infracţional este greu de eliminat. Într-o după-amiază, o italiancă a ţipat la doi bărbaţi cu accent est-european care stăteau lângă ea în metrou. Când cei doi s-au ridicat să coboare, restul pasagerilor şi-au strâns genţile lângă corp. "Adevărul este că, fie că eşti comunist, fascist sau orice între, când vezi un român urcând într-un autobuz noaptea îţi verifici portofelul", explică Alessandra Bruni, o barmaniţă în vârstă de 24 de ani, care a ajutat după incident adolescenta violată în parcul Caffarella din Roma.