Într-o scrisoare adresată prim-ministrului norvegian, Trump leagă anexarea Groenlandei de faptul că nu a primit Premiul Nobel pentru pace
0Donald Trump a reușit din nou să surprindă scena internațională, legând obsesia sa veche pentru Groenlanda de o frustrare personală: faptul că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace. Într-o scrisoare adresată premierului norvegian Jonas Gahr Støre, liderul de la Casa Albă susține că refuzul acestui prestigios trofeu l-ar fi determinat să nu mai fie „angajat exclusiv în gândirea pentru pace”, deschizând astfel ușa unor poziții mult mai dure în politica externă.

Tonul epistolei, relatată de presa norvegiană, este tipic trumpist: amestec de autovictimizare, autoelogiere și amenințări voalate. Trump pare să nu facă diferența între Guvernul Norvegiei și Comitetul Nobel – un organism independent –, sugerând că țara nordică ar fi decis să nu îi acorde premiul, deși acesta ar fi „oprit opt războaie și chiar mai multe”.
„Din moment ce țara ta a decis să nu-mi acorde Premiul Nobel pentru Pace, simt că nu mai sunt obligat să mă gândesc exclusiv la pace”, i-ar fi scris Trump lui Støre, adăugând că de acum înainte poate pune pe primul loc „ceea ce este bun și corect pentru Statele Unite”.
În aceeași scrisoare, fostul și actualul lider republican reia teza controversată potrivit căreia Groenlanda ar trebui să se afle sub control american. El pune sub semnul întrebării drepturile Danemarcei asupra teritoriului și afirmă că aceasta nu ar fi capabilă să apere Groenlanda în fața Rusiei sau Chinei. „Lumea nu este în siguranță fără un control complet și total asupra Groenlandei”, conchide Trump, invocând și meritele sale în cadrul NATO, despre care spune că „ar trebui acum să facă ceva pentru SUA”.
Ironia situației este cu atât mai mare cu cât Trump nu a primit Premiul Nobel pentru Pace anul trecut, distincția fiind acordată liderului opoziției venezuelene, María Corina Machado. Aceasta i-a oferit ulterior premiul în mod simbolic, în timpul unei vizite la Washington – un gest fără valoare oficială, dar suficient pentru a alimenta narativul personal al fostului președinte.
Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a confirmat primirea scrisorii, precizând că aceasta a venit ca răspuns la un mesaj diplomatic trimis anterior, în numele său și al președintelui Finlandei. El a reiterat poziția fermă a Norvegiei: Groenlanda este parte a Regatului Danemarcei, iar Oslo susține pe deplin Copenhaga. Totodată, Støre a subliniat, nu pentru prima dată, că Premiul Nobel pentru Pace este acordat de un comitet independent, nu de guvernul norvegian.
În aceeași notă, premierul Suediei, Ulf Kristersson, a transmis un mesaj public în care a respins orice tentativă de presiune. „Doar Danemarca și Groenlanda decid asupra problemelor care le privesc”, a scris acesta, adăugând că Uniunea Europeană „va rămâne fermă”.
Donald Trump a continuat escaladarea și pe rețeaua sa Truth Social, unde a amenințat direct Danemarca, acuzând-o că nu ar fi făcut nimic, timp de 20 de ani, pentru a contracara o presupusă amenințare rusă în Groenlanda. Afirmațiile au fost rapid demontate de analiști și experți militari danezi, care spun că NATO nu a formulat niciodată o astfel de solicitare și că o asemenea amenințare nu a existat în ultimele decenii.
Pe fondul acestei tensiuni în creștere, un gest simbolic, dar relevant, a venit chiar din Groenlanda: compania de turism care îl invitase pe emisarul special al SUA, Jeff Landry, la celebra cursă de sănii trase de câini Avannaata Qimussersua, și-a retras invitația. Un semn că retorica de la Washington nu rămâne fără ecou nici la Cercul Polar.























































