Interviu. Noul ambasador al Germaniei în România, Peer Gebauer: Viitorul  guvern federal va menţine parteneriatul strâns, bazat pe prietenie, care uneşte cele două ţări

Noul ambasador al Germaniei în România, dr. Peer Gebauer

Venit la Bucureşti în august, noul ambasador al Germaniei, dr. Peer Gebauer, vorbeşte într-un interviu exclusiv pentru ziarul „Adevărul“ despre relaţia specială dintre Germania şi România şi rolul acestei relaţii în viitor.

Era Merkel s-a încheiat, alegerile generale au adus un nou peisaj politic în Germania. Urmează negocieri pentru configurarea noii majorităţi de la Berlin. Care vor fi urmările acestor schimbări politice şi în ce fel se vor traduce în poziţia Germaniei ca principal actor european sunt teme de interes major pentru toţi partenerii Germaniei, inclusiv România. 

Alegerile parlamentare din Germania s-au încheiat acum câteva zile. Ţinând cont de rezultatele acestor alegeri, să ne aşteptăm la schimbări în politica externă de la Berlin şi, în mod specific, care va fi efectul privind relaţiile cu România?

Am urmărit cu mult interes alegerile din Germania, cu siguranţă şi dumneavoastră. Bineînţeles că odată cu sfârşitul mandatului cancelarului federal Angela Merkel se încheie şi o eră. Dar sunt convins că politica externă a noului guvern federal va fi caracterizată de continuitate. Cooperarea strânsă şi bazată pe încredere cu partenerii noştri europeni şi angajamentul nostru în cadrul alianţei transatlantice rămân pilonii politicii noastre externe. Mă aştept ca noul guvern federal să nu schimbe nimic la această, să-i spunem, busolă internă. Acelaşi lucru este, de altfel, valabil şi pentru relaţiile noastre cu România. Noul guvern federal va menţine parteneriatul strâns şi bazat pe prietenie care uneşte cele două ţări. Sarcina noastră comună rămâne consolidarea Europei pentru a putea participa activ şi pe viitor la evoluţiile internaţionale.

„Una dintre responsabilităţile mele va fi de a sensibiliza şi mai mult Germania cu privire la România“

Care sunt principalele priorităţi ale mandatului dumneavoastră, ca nou ambasador al Germaniei în România?

Nu sunt deloc unele surprinzătoare. Dorinţa mea este să dezvolt în continuare relaţiile extraordinar de pozitive şi de diverse dintre ţările noastre: ne leagă un parteneriat politic strâns, o reţea economică din ce în ce mai densă, precum şi multe alte elemente comune din domeniul cultural şi social –  nu în ultimul rând minoritatea germană din România, care joacă un minunat rol de punte între ţările noastre.

Ceea ce mă încântă în mod deosebit la noua mea activitate este faptul că România este partenerul nostru în Uniunea Europeană şi aliatul nostru în NATO. Astfel putem consolida împreună integrarea europeană şi parteneriatul transatlantic.

Desigur că mă bucur şi la nivel personal de şederea mea aici. România ne-a întâmpinat, pe familia mea şi pe mine cu braţele deschise şi sunt foarte recunoscător pentru această primire atât de călduroasă. Cred că în aceasta şi constă farmecul acestui nou început în această ţară: simt o mare solicitudine din toate direcţiile şi, mai ales, o atitudine pozitivă faţă de Germania, faţă de Europa. Este ceva deosebit, iar eu doresc să contribui la rândul meu pentru a contura şi mai bine aceste relaţii deja excelente.

Ce merge bine în relaţiile Germaniei cu România, ce trebuie îmbunătăţit?

Am fost acreditat în această minunată ţară în luna august şi nu pretind că aş cunoaşte deja în detaliu toate faţetele relaţiilor româno-germane. Un lucru este însă cert de pe acum: relaţiile noastre bilaterale sunt caracterizate de multe aspecte pozitive. Între România şi Germania există o colaborare foarte strânsă şi bazată pe încredere în multe domenii politice. Relaţiile noastre economice sunt o reală poveste de succes. Numeroase companii germane recunosc marele potenţial al României, volumul comercial şi activităţile investiţionale sunt impresionante. Şi, desigur, rămâne valabil ceea ce am afirmat la început, şi anume, există schimburi excelente în domeniul cultural şi social, precum şi multe persoane implicate, din rândul rândul minorităţii germane din România, dar şi dincolo de aceasta, care construiesc punţi de legătură. Bineînţeles că aceste relaţii bilaterale pozitive pot fi intensificate în continuare. În opinia mea, conştientizarea României ca actor politic european şi ca modelator al vecinătăţii sud-est europene poate fi mai pronunţată în Germania. Aceasta va fi una dintre responsabilităţile mele, de a sensibiliza şi mai mult Germania cu privire la România.

„România s-ar putea implica uneori şi mai activ să-şi afirme în Europa poziţia constructivă“

Care este locul României între partenerii Germaniei din Europa Centrală şi de Est?

Pentru Germania, Europa reprezintă o preocupare esenţială. Din punctul nostru de vedere, Europa nu înseamnă a impune la maximum propriile idei naţionale, ci a face compromisuri în vederea progresului. Gândiţi-vă, de exemplu, la propunerea franco-germană de creare a unui fond comun pentru atenuarea consecinţelor economice ale pandemiei, care a devenit apoi un pachet de salvare cu adevărat unic pentru toţi membrii UE. Cea mai bună dovadă a ceea ce poate realiza Europa – dacă îi permitem. 

Ce vreau să spun este că Germania nu mai poate separa politica europeană de politica sa externă. În acelaşi timp, constatăm că avem unii parteneri în Europa pentru care acest lucru nu se mai aplică fără rezerve, care se îndoiesc de ideea europeană şi sunt mai degrabă sceptici în ceea ce priveşte un rol mai puternic al Europei, în special în politica externă. În acest sens, România are o cu totul altă – şi chiar mai bună! – abordare. Germania percepe fără îndoială acest lucru, România fiind pentru noi un partener foarte valoros, mai ales în ceea ce priveşte politica europeană. Consider că România s-ar putea implica uneori şi mai activ şi să-şi afirme în Europa, cu şi mai mult curaj, poziţia constructivă a unei forţe orientate spre viitor, pentru a aduce la masa discuţiilor diferiţii parteneri din regiune şi pentru a identifica unele compromisuri. În orice caz, România nu poate avea decât de câştigat. 

„Suntem conştienţi de faptul că România, situată la frontiera externă a NATO, se află într-o poziţie geostrategică dificilă“

Cum vede Germania problema securităţii la Marea Neagră şi ce poate face Germania ca membru NATO în sprijinirea eforturilor de asigurare a securităţii în regiune?

Suntem conştienţi de faptul că România, situată la frontiera externă a NATO, se află într-o poziţie geostrategică dificilă şi, prin urmare, acordă o atenţie specială problemelor de securitate din regiune. Împărtăşim preocupările României referitoare la provocările de securitate din această regiune, de exemplu în ceea ce priveşte conflictul din estul Ucrainei. Nu degeaba Germania s-a implicat încă de la început – alături de Franţa, ne angajăm cu determinare pentru o soluţie durabilă a conflictului în baza acordurilor de la Minsk.

Pentru noi este clar: ca aliat NATO, Germania se poziţionează ferm şi de neclintit alături de România. Prin urmare, Bundeswehr-ul nostru contribuie la asigurarea flancului sud-estic al NATO. Participăm cu soldaţi în unităţi multinaţionale aici, în România, cum ar fi Unitatea de Integrare a Forţelor NATO şi Corpul Multinaţional Sud-Est, iar unităţile germane au participat recent activ la misiuni de poliţie aeriană – adică la asigurarea securităţii spaţiului aerian regional – şi vor continua să facă acest lucru şi în viitor.

Suntem într-o situaţie economică dificilă cauzată de pandemie. Există, în continuare, planuri ale antreprenorilor germani pentru investiţii în economia României?

Mă bucur că, şi în aceste vremuri dificile, antreprenorii germani sunt în continuare implicaţi în economia românească. Acest lucru se reflectă nu în ultimul rând în investiţiile de ordinul sutelor de milioane din acest an, care vizează mai ales tehnologii de viitor, precum mobilitatea electrică. Este, aşadar, un semnal pozitiv. 

Cercetarea şi dezvoltarea au şi ele un rol tot mai important pentru companiile germane din România. Pactul verde european şi fondurile NextGenerationEU vor contribui la dezvoltarea economiei de aici, din Germania şi din întreaga Europă şi vor impulsiona relaţiile economice dintre ţările noastre. Salut, în acest sens, finalizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, anunţată în cadrul recentei vizite a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Bucureşti. 

Implementarea acestui plan va fi totuşi o provocare, însă o implementare efectivă şi eficientă reprezintă cheia succesului.

„Sunt aspecte care trebuie îmbunătăţite, cum ar fi proiectele de infrastructură neterminate sau reformele administrative“

Comparând cu alte economii din regiune, este economia României atractivă pentru investitorii germani?

Desigur, concurenţa la nivel regional este mare. Experienţa ne-a arătat că atât Ungaria şi Bulgaria, cât şi Serbia, care nu face parte din UE, reprezintă deseori o concurenţă directă în ceea priveşte noile investiţii în regiune. România are o serie de avantaje: este o piaţă de desfacere mare, are o populaţie bine pregătită din punct de vedere tehnic, precum şi un ecosistem industrial deja dezvoltat. 

În acelaşi timp, sunt aspecte care trebuie îmbunătăţite şi pe care companiile germane le tot menţionează, cum ar fi proiectele de infrastructură neterminate, mai ales reţeaua rutieră şi feroviară, sau reformele administrative prin digitalizare, cu precădere în domeniul important al licitaţiilor publice pentru proiectele de infrastructură mai mari. Astfel s-ar îmbunătăţi şansele de a rămâne o destinaţie atrăgătoare pentru investiţii şi în următorii cinci sau zece ani.

Creşterea economică trebuie gândită pe termen lung şi însoţită de investiţii şi în educaţie. 

După retragerea din Afganistan, cum vede Germania problema Autonomiei Europei, ideea unei armate europene şi viitorul parteneriatului transatlantic?

Pentru Germania, importanţa alianţei transatlantice este de necontestat. Totodată este evident că trebuie să ne întărim capacităţile de apărare la nivel european şi am făcut deja paşi importanţi în această direcţie. În acest context, doresc să subliniez următorul lucru: nu este vorba de o decuplare de Statele Unite ale Americii, ci de îmbunătăţirea capacităţii europene de acţiune şi de dezvoltarea propriilor instrumente. Vom vedea în ce măsură acest proces va duce în timp la crearea unei armate europene. Mai este un aspect important: în ceea ce priveşte întărirea capacităţii europene de acţiune, nu trebuie să ne concentrăm numai asupra puterii militare; ar fi prea puţin. Trebuie să întărim întregul instrumentar al Uniunii Europene, aşadar şi capacitatea de acţiune la nivel diplomatic. 

Recentele evenimente din Afganistan, prăbuşirea surprinzător de rapidă a guvernului afgan şi preluarea puterii de către talibani au fost cu siguranţă dezamăgitoare pentru noi toţi. Evident că acum trebuie să evaluăm ce înseamnă toate acestea pentru acţiunea noastră externă viitoare. Însă pentru mine lucrurile sunt clare: ar fi lipsit de viziune să ne orientăm numai către noi înşine şi să ignorăm pur şi simplu evoluţiile din alte ţări. Va trebui să ne implicăm şi angajăm în continuare la nivel internaţional. Şi vom face acest lucru atât în cadrul alianţei transatlantice, cât şi mai aprofundat la nivel european. 

Un cuvânt şi despre acordul privind submarinele. Parteneriatele şi alianţele nu sunt niciodată complet lipsite de tensiuni şi discuţii. Decisiv este angajamentul de a construi împreună viitorul. Prin urmare mă bucur că, în pofida diferendelor provocate de acordul privind submarinele, preşedintele Joe Biden şi preşedintele Macron au avut de curând o convorbire telefonică şi s-au angajat să rezolve tensiunile şi să continue colaborarea.

Cine este noul ambasador al Germanei la Bucureşti

Născut în 1971 la Stuttgart, Peer Gebauer are studii juridice şi de drept. În anul 2000 a intrat în serviciul diplomatic şi consular, iar în 2001 a a obţinut titlul de doctor în drept la Universitatea din Tübingen. A lucrat în cadrul reprezentanţelor diplomatice de la Tel Aviv, Tokyo şi Bangkok şi a ocupat funcţii în cadrul Ministerului Federal al Afacerilor Externe de la Berlin. Înainte de a fi numit ambasador la Bucureşti, a fost director al Direcţiei Afaceri globale, Africa subsahariană, politica de dezvoltare, politica externă privind migraţia, Cancelaria federală, Berlin.