Grecii, repetenţii zonei euro, au venit cu tema la control
0
Guvernul grec a prezentat creditorilor internaţionali o listă cu reforme, în vederea prelungirii actualului program de asistenţă cu patru luni.
Miniştrii Finanţelor din zona euro (Eurogroup) şi-au dat acordul final, ieri, pentru prelungirea cu patru luni a programului de asistenţă financiară acordat Greciei, la finele unei teleconferinţe în care au analizat propunerile de reforme trimise de guvernul de la Atena. Lista de reforme a fost transmisă Comisiei Europene cu puţin înainte de expirarea termenului (luni la miezul nopţii), deşi un reprezentant al guvernului elen afirmase luni seara că planul nu va fi trimis mai devreme de marţi dimineaţă.
„Miniştrii Eurogroup au discutat o listă iniţială de reforme prezentată de autorităţile elene, măsuri care vor fi detaliate şi agreate cu creditorii externi până cel târziu la finele lunii aprilie. Instituţiile ne-au transmis un prim punct de vedere, potrivit căruia lista măsurilor este suficient de comprehensivă pentru a constitui un punct de plecare valid în vederea încheierii cu succes a evaluării“, potrivit unui comunicat transmis de Eurogroup.
În urma acordului Eurogroup, cererea Greciei pentru prelungirea programul financiar extern va fi trimisă parlamentelor din zona euro pentru aprobare individuală.
Şi Comisia Europeană susţine că planul de reforme trimis luni seara de Grecia la Bruxelles este în linie cu principiile stabilite de miniştrii de finanţe din zona euro şi reprezintă un “punct de plecare valid” pentru ca guvernul de la Atena să obţină prelungirea împrumutului.
La ce s-a angajat Atena
În mare, pachetul de reforme propus de Atena cuprinde măsuri destinate să creeze un sistem de taxe correct, să combată evaziunea fiscală, să rezolve problema corupţiei, să ajute la implementarea reformelor în piaţa muncii, să îi vizeze pe cei care fac trafic cu ţigări şi combustibil, să asigure garanţii pentru locuinţe şi îngrijire medicală gratuită pentru cei care nu au asigurare şi pentru şomeri.
Printre propunerile propuse de guvernul de Tsipras se află şi un plan fiscal în valoare de 7,3 miliarde de dolari care vizează industria de contrabandă şi oligarhii ţării. Executivul de la Atena speră să câştige 2,5 miliarde de euro ca urmare a punerii în aplicare a planului, cu o sumă similară obţinută din taxele recuperate de la companii. Alte 2,3 miliarde de euro ar trebui să fie obţinute dintr-o operaţiune de suprimare a traficului de petrol şi ţigări.
FMI-ul nu e mulţumit
Cu toate acestea, directorul executiv al FMI, Christine Lagarde , susţine într-un comunicat că reformele prezentate de guvernul de la Atena sunt departe de a fi specifice, în special în ceea ce priveşte măsurile pentru restructurarea sistemului public de pensii, pieţei muncii sau sectorul administrative.
„În unele sectoare, precum combaterea evaziunii fiscale şi a corupţiei, sunt încurajată de ceea ce pare un angajament mai ferm din partea autorităţilor din Atena. Însă în alte sectoare, poate cele mai importante, scrisoarea Greciei nu transmite asigurări clare că guvernul intenţionează să implementeze reformele asumate.
În particular, notăm că nu există angajamente clare pentru a proiecta şi implementa reforme comprehensive pentru sectorul pensiilor şi politicile privind TVA, nici angajamente neechivoce pentru continuarea politicilor deja agreate privind deschiderea sectoarelor economice, privind reformele administrative, privatizarea şi reformele de pe piaţa muncii“, se arată în comunicatul FMI. Lagarde a adăugat că aceste reforme sunt esenţiale pentru ca Grecia să îndeplinească obiectivele programului semnat cu FMI.
Se încarcă comentariile...
