Grecii îşi vând aurul şi ignoră problemele de mediu pentru a ieşi din criză

Exploatările miniere din regiunea Ierissos nu respectă standardele internaţionale de mediu, susţin activiştii. FOTO: Reuters

Guvernanţii eleni sunt acuzaţi că renunţă la orice standard de mediu pentru a atrage investiţii. O companie canadiană exploatează zăcăminte aurifere în condiţii controversate.

În urmă cu zece ani, 

Curtea Constituţională a Greciei a decis că impactul nociv asupra mediului este un motiv suficient de puternic pentru a interzice exploatarea unor zăcăminte aurifere din regiunea elenă Ierissos. Între timp, criza i-a făcut pe politicieni să se răzgândească şi să permită unei companii din Canada să demareze operaţiuni de exploatare a resurselor, spre nemulţumirea a mii de greci, care au protestat faţă de această decizie. 

Rata şomajului depăşeşte 26%

Compania Eldorado Gold Corporation din Canada a început deja să niveleze sute de hectare de teren în regiune şi speră ca mina să funcţioneze la capacitate maximă în mai puţin de doi ani. Nu este singura operaţiune a canadienilor în Ierissos: compania a redeschis mai multe mine abandonate, căutând aur, cupru, zinc şi grafit.

Operaţiunile companiei vor duce la crearea a 1.500 de locuri de muncă până în 2015, iar acesta este principalul argument invocat de guvernanţii care au permis exploatarea zăcămintelor. Rata şomajului în Grecia se situa, la sfârşitul lunii octombrie, la 26,8%, fiind una dintre cele mai ridicate dintre statele dezvoltate.

Vedem cum se schimbă legile, politicile. Vedem decizii revocate doar din dorinţa de a elimina barierele pentru investiţii. Însă, pe termen lung, toate acestea vor avea costuri grele. Theodota Nantsou, reprezentant al organizaţiei nonguvernamentale Fondul Global pentru Natură

Al şaselea an consecutiv de recesiune

Economia elenă trece acum prin al şaselea an consecutiv de recesiune, iar guvernanţii sunt nerăbdători să impulsioneze afaceri care să aducă bani în vistieria statului. În plus, aceştia se confruntă cu presiuni tot mai ridicate din partea creditorilor internţionali pentru a accepta astfel de operaţiuni.

Tensiunile generate de noile planuri de dezvoltare se fac simţite şi în alte regiuni din Grecia. Activiştii au protestat şi faţă de construirea unui câmp de panouri solare, care ar presupune defrişări masive, dar şi faţă de o serie de exploatări petroliere.

„Vedem cum se schimbă legile, politicile. Vedem decizii revocate doar din dorinţa de a elimina barierele pentru investiţii. Însă, pe termen lung, toate acestea vor avea costuri grele”, explică Theodota Nantsou, reprezentant al organizaţiei nonguvernamentale Fondul Global pentru Natură. 

Turismul şi agricultura, ameninţate

Potrivit ONG-ului, standardele de mediu sunt ignorate sau coborâte, schimbând total condiţiile în care sunt folosite resurse naturale precum aerul, apa sau cele din subsol. Măsuri la fel de îngrijorătoare sunt şi eliminarea obligativităţii de a efectua o serie de studii de mediu, planurile de a intensifica exploatarea de cărbune şi redirecţionarea fondurilor alocate pentru mediu către bugetul de stat, spun aceştia.

Locurile de muncă nu-i impresionează însă pe greci, care au organizat proteste repetate pentru a atrage atenţia asupra pericolelor de mediu pe care le generează operaţiunile miniere. 

Decizia de a permite companiei să extragă aurul în condiţii riscante nu este altceva decât un exemplu puternic pentru dorinţa guvernanţilor de a accepta orice fel de operaţiuni pentru a-şi impulsiona economia, indiferent de costurile de mediu.

Noi măsuri de austeritate

„Va fi un business pentru 10, poate 15 ani, iar apoi această companie va dispărea, lăsând toată poluarea în urmă, exact cum au făcut şi ceilalţi. Praful ridicat va omorî pădurile. Nu vor mai exista capre, măslini sau culturi de mazăre”, explică pentru „The New York Times” Cristos Adamidis, un proprietar de hotel din regiune, care se teme că operaţiunile miniere vor distruge afacerile locale, inclusiv pe cele din turism.

Parlamentul elen a aprobat sâmbătă noi creşteri de taxe pentru a majora veniturile statului cu 2,3 miliarde euro în acest an şi pentru a obţine următoarele tranşe din împrumutul de urgenţă de la UE şi FMI. 2013 devine astfel al treilea an consecutiv în care grecii se confruntă cu măsuri dure de austeritate. Printre impozitele majorate se numără cele pentru proprietăţile imobiliare şi cele aplicate companiilor.