Grecia, îngropată în corupţie sub o clasă politică incompetentă: „aceiaşi oameni, aceeaşi poveste“

Anchetatorii greci studiază cazurile de evaziune fiscală Foto Mediafax/Afp

În timp ce guvernarea de la Atena aşteaptă ajutor de la Uniunea Europeană, ţara este administrată în aceeaşi manieră neglijentă. Nicio măsură nu este luată împotriva politicienilor corupţi şi a bogaţilor care accesează fondurile Greciei în interes personal.

Cum se poate ca cineva să declare un venit anual de 25.000 de euro şi să realizeze un transfer de 52 de milioane de euro în străinătate? Ce fel de venituri suplimentare ar trebui să aibă un individ care, conform declaraţiilor sale fiscale, a câştigat 5.588 de euro, dar a transferat peste graniţe 19,8 milioane de euro?  Care este explicaţia faptului că un cetăţean grec cu venit zero are 9,7 milioane de euro sub sechestru peste hotare, se întreabă jurnaliştii publicaţiei germane „Spiegel“.

La toate aceste întrebări trebuie să caute răspuns anchetatorii cazurilor de evaziune fiscală. În acest sens, Banca Centrală a Greciei a realizat o listă cu cei 54.000 de cetăţeni eleni ale căror situaţii financiare, bancare şi imobiliare nu corespund cu declaraţiile de avere. Aceasta a fost transmisă Ministerului grec de Finanţe, fără ca numele din acestă listă să fie făcute publice decât sub forma unor iniţiale.

Situaţia în Grecia este paradoxală : guvernul este ocupat cu creditorii şi reducerile salariale din educaţie,  medicină şi diminuarea pensiilor, iar cetătenii bogaţi ai Greciei transferă miliarde de euro în străinătate.

Lista care ilustrează lipsa de voinţă a politicienilor greci de a îmbunătăţi situaţia din sectorul financiar

Lista lui „Lagarde“, precum este denumită, arată lipsa de interes faţă de evazioniştii fiscali din Grecia. Pentru ceva timp, această listă a fost considerată pierdută, dar la începutul lunii octombrie a reapărut. Dintr-o copie care a ajuns în mâinile procurorilor reiese că 1.991 de persoane influente din politică, afaceri şi cultură deţin conturi bancare în Elveţia.

În toamna lui 2010, Christine Lagarde, ministrul de Finanţe din Franţa la acea vreme, i-a oferit omologului sau grec, Giorgos Papakonstantinou, o listă digitalizată cu conturi bancare ale clienţilor eleni ai Băncii HSBC din Elveţia. Conturile însumau 1,5 miliarde de euro. În timp ce statul francez s-a folosit de această listă pentru a colecta jumătate de miliard de euro de la propriii evazionişti, guvernul grec n-a arătat niciun interes.

În prezent autorităţile elene anchetează averile a 60 de politicieni, iar probele fac referire la mai multe acuzaţii decât evaziunea. Un număr mare de foşti minişti sunt suspectaţi de implicare în tranzacţii fictive şi spălare de bani.

Acuzaţiile de corupţie nu influenţează negativ în mod necesar când este vorba de o carieră politică în Grecia. Cel mai bun exemplu în acest sens îl constituie fostul prefect de Salonic, Panagiostis Psomiadis, care a primit aproape un milion de euro pentru proiecte publice care n-au fost niciodată realizate. În plus, Psomiaids este suspectat de colaborare cu un clan de cămătari, dar nimic din aceste activităţi nu i-a afectat imaginea în mai 2012, când prim-ministrul Samaras l-a ales să-i organizeze campania electorală din nordul Greciei.

Presiunea de a continua lupta cu corupţia nu mai este atât de mare

„Ne îndreptăm către o direcţie greşită ca societate. Am devenit răi, suntem lacomi şi asociali. Acum situaţia este clară: creditorii vor plăti, iar oamenii nu mai iau în calcul inevitabilul“, a susţinut Costas Bakouris, preşedintele Transparency International din Grecia. Bakouris gândeşte diferit în comparaţie cu mulţi politicieni europeni care, subit, consideră că toate lucrurile iau o turnură bună în Grecia.

În realitatea, spune Bakouris, o clasă politică incompetentă continuă să guverneze Grecia – aceiaşi oameni, aceeaşi poveste. De zeci de ani, ei au creat un sistem bolnav care pătrunde în toate segmentele societăţii. Potrivit lui Costas Bakouris, Grecia are un climat propice pentru corupţie: multă birocraţie, funcţionarea defectuoasă a sistemului juridic, legi cu multe hibe şi presiuni economice.

Bakouris crede că doar o parte dintre informaţiile de pe listă vor fi anchetate. Doar un politician de top, fostul ministru al Apărării, Akis Tsochatzopoulos, este de şase luni în închisoare asteptând să fie judecat. Acesta a acceptat mită în valoare de milioane de euro pentru proiecte de apărare. Tsochatzopoulos, care respinge aceste acuzaţii, este protejatul socialistului Andreas Papandreou, fondatorul PASOK şi tatăl fostului prim-ministru Georgios Papandreou.

Într-adevăr, nu doar miniştri şi parlamentari au depus milioane de euro din surse suspecte în conturile lor. Anchetatorii au descoperit 2,8 milioane de euro nedeclaraţi în conturile unui primar dintr-un oraş cu numai 14.000 de locuitori din regiunea Tesalia. Primarul are un salariu lunar de doar 1.500 de euro.

Cea mai mare organizaţie de securitate socială (IKA) a fost folosită de mulţi ca fiind puşculiţa lor personală. Faptul că visteria IKA este goală nu a oprit şefi de departamente sau simpli angajaţi să transfere bani familiilor şi prietenilor care nu sunt împuterniciţi să primească plăţi.

În fiecare zi cetăţenii abuzează sistemul. Spre exemplu, pe insula Zakynthos, unde teoretic ar trebui să fie 700 de persoane nevăzătoare, în realitate sunt doar 60. Din cauza acestor simple trucuri, aproape 40 la sută din Produsul Intern Brut al Greciei (PIB) nu ajunge în visteria statului, susţine Leandros Rakintzis, anchetator anti-corupţie.

Corupţia a început cu generaţii în urmă, în timpul lui Papandreou, când a izbucnit scandalul în care a fost implicat şeful departamentului de electricitate, care şi-a însuşit 1,5 milioane de drahme. Atunci prim-ministru a reacţionat declarând că „suntem toţi de acord că din când în când putem să ne facem un cadou nouă înşine, dar să nu fie prea mare“.