Ghid de lucru pentru agenda politică a preşedinţiei franceze a UE
0
Emmanuel Macron a anunţat că doreşte să promoveze noi reguli privind companiile de tehnologie, să modifice ratele globale de impozitare şi să regândească rolul UE în lume, scrie Politico.eu.
Franţa a preluat începând de sâmbătă, 1 ianuarie 2022, preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene pentru următoarele şase luni. Este pentru a 13-a oară când acest rol revine Parisului, începând din 1958. Ultima preşedinţie franceză a fost în iulie-decembrie 2008. Statele membre care deţin preşedinţia Uniunii lucrează împreună în grupuri de câte trei, numite „trio-uri“, pentru o perioadă de 18 luni. Trio-ul actual este format din Franţa (ianuarie-iunie 2022), Cehia (iulie-decembrie 2022) şi Suedia (ianuarie-iunie 2023).
Priorităţile Parisului
Liderul de la Elysee vrea mai multe reforme: a spaţiului Schengen, pentru a proteja mai bine frontierele UE în faţa migraţiei; a regulilor bugetare cunoscute drept criteriile de la Maastricht; a apărării, în ciuda reticenţelor unor ţări europene, care preferă să lase această problemă în seama NATO.
Influenţa agendei interne
Agenda politică internă a Franţei va influneţa mult marja de manevră a Parisului: în mai au loc alegeri prezidenţiale, în iunie, alegeri parlamentare. Opoziţia îl acuză pe preşedintele Macron că vrea să folosească preşedinţia UE în scop electoral, chiar dacă acesta nu şi-a anunţat încă oficial intenţia de a candida pentru un nou mandat. Cu puţine zile înainte ca Franţa să preia preşedinţia Uniunii Europene, un sondaj arăta că doar 29% dintre francezi sunt în favoarea unei integrări mai puternice a ţării lor în Uniunea Europeană, s-ar putea spune o tendinţă „împotriva curentului", care contrastează cu opinia cetăţenilor altor două mari economii: în Germania, 43% din cetăţeni sunt în favoarea unei mai mari integrări în UE, şi Italia, 50% din cetăţeni doresc adâncirea integrării europene, arată sondajul, realizat de IFOP pentru institutul Europa Nova şi ziarul Le Journal du Dimanche.
Totodată, mândria de a fi european este mai mică în rândul francezilor (68%) decât în rândul italienilor (75%) şi germanilor (78%). Autorii sondajului atribuie acest sentiment mai puţin european în Franţa sistemului prezidenţial al ţării, care „polarizează" opinia. „Dacă preşedintele se prezintă drept un proeuropean (cum este cazul lui Emmanuel Macron), oponenţii săi se vor situa în general împotriva" a ceea ce el reprezintă, apreciază autorii sondajului.
Se încarcă comentariile...
