Franţa, procesul Bataclan. Tupeu de terorist: „Vreau să ştiu dacă victimele din Siria şi Irak vor putea lua cuvântul aici“

În a doua zi a procesului atentatelor din 13 noiembrie 2015, Salah Abdeslam a continuat să sfideze Curtea şi rudele cel 130 de victime ale atentatelor de la Bataclan. După ce în prima zi, miercuri, principalul acuzat şi singurul supravieţuitor al comandourilor care au semănat moartea acum 6 ani ucigând 130 de oameni şi rănind alţi 400, declarase că este „trarar ca un câine“, joi, jihadistul franco-marocan a recidivat.

Principatul acuzat al procesului, Salah Abdeslam, a venit îmbrăcat într-un tricou cu mâneci lungi tricolor – alb sus, negru jos şi o dungă roşie la mijloc şi s-a adresat Curţii: „Vreau să ştiu dacă victimele din Siria şi Irak vor putea lua cuvântul aici“. 

Preşedintele de şedinţă încearcă să-l întrerupă pe jihadist dar acesta insistă:„Lăsaţi-mă să termin. Înţelepciunea impune ca o pedeapsă dată omului să intervină după ce acesta a fost judecat, nu înainte. Suntem aici toţi presupuşi nevinovaţi. De ce suntem atunci sancţionaţi dacă încă nu am fost judecaţi ? Întreb aşa pentru că eu oricum nu sunt de acord cu justiţia Dvs“. Magistratul încearcă din nou, cu calm, să-l oprească pe Abdeslam din pledoaria lui, dar fără succes.  Acesta continuă: „Nu fiţi egoist domnule preşedinte. Există aici şi alte victime. Iată, lângă mine, în boxă sunt Mohamed Amri, Hamza Attou şi Ali Oukaldi.

La Molenbeek, de unde venim toţi, există multă generozitate. Aceşti oameni mi-au adus servicii, m-au dus cu maşina în cutare şi cutare loc din generozitate, fără să-mi ceară nimic în schimb. Nu ştiau nimic despre viaţa mea, nimic. Ori azi, ei stau în puşcărie când nu au făcut nimic“. Continuarea afirmaţiilor nu se mai aude pentru că preşedintele Curţii i-a tăiat microfonul. Înainte să suspende audienţa pentru un sfert de oră, Jean-Louis Périès i s-a adresat presupusului terorist: „Domnule Abdeslam, aţi avut 5 ani la dispoziţie ca să daţi explicaţii. Vreţi tocmai acum să vorbiţi. E bine dar nu este momentul. Acum suntem într-o dezbatere tehnică“.

Ziua a treia a procesului, vineri, este consacrată citării martorilor şi Raportului preşedintelui. E vorba de rezumatul celor peste 500 de volume câte numărul dosarul acestui proces gigantic. Textul a fost întocmit de magistraţii parchetului anti-terorist care au instruit dosarul de 4 ani şi jumătate iar el este citit de preşedintele Curţii. Va fi prima zi a procesului în care, vrând-nevrând, se vor reaminti – cert, pe scurt – faptele oribile petrecute acum 6 ani. O zi grea aşadar în perspectivă pentru supravieţuitori şi familiile victimelor.

Procesul istoric a 20 de bărbaţi acuzaţi de orchestrarea atentatelor teroriste din 13 noiembrie 2015 de la Paris, soldate cu 130 de morţi şi 350 de răniţi, a început miercuri la Palatul de justiţie din capitala franceză, înconjurat de un amplu dispozitiv de securitate care l-au transformat într-un adevărat buncăr, relatează AFP.

Între acuzaţi, franco-marocanul Salah Abdeslam - singurul membru rămas în viaţă al comandourilor jihadiste care au acţionat acum şase ani - a declarat în deschiderea şedinţei că "nu există altă divinitate în afară de Allah, iar Mohamed este mesagerul Lui". "Mi-am abandonat profesia pentru a deveni luptător al Statului Islamic", a mai mărturisit el, invitat de completul de judecată să-şi prezinte identitatea şi profesia. El a mai declarat că de şase ani este „tratat ca un câine“.

Procesul celor 20 este prevăzut să dureze până pe 24 sau 25 mai anul viitor. Dintre cei 20, Abdeslam şi alţi zece acuzaţi sunt încarceraţi în regiunea pariziană, trei acuzaţi compar la proces sub control judiciar, iar alţi şase sunt judecaţi în lipsă. Doisprezece dintre acuzaţi sunt pasibili de închisoarea pe viaţă.

Procesul început miercuri este inedit atât prin durata sa cât şi prin numărul părţilor civile, aproape 1800, un prim moment foarte aşteptat fiind programat pentru 28 septembrie, când trebuie să înceapă audierea a circa 300 de apropiaţi ai victimelor şi supravieţuitori ai atentatelor de acum şase ani.

În seara de 13 noiembrie 2015, în jurul orei 21.16 locale, un "kamikaze" s-a aruncat în aer în apropiere de Stade de France, unde se disputa un meci amical Franţa-Germania. Ulterior, în centrul Parisului, două comandouri de trei bărbaţi au deschis focul cu arme de război asupra unor terase şi asupra mulţimii de spectatori venite la un concert la sala Bataclan

Salah Abdeslam, singurul supravieţuitor al comandoului care a comis în Franţa atentatele de la 13 noiembrie 2015, şi al cărui proces a început pe 8 septembrie, în faţa unei Curţi Speciale cu Juraţi, la Paris, este cel mai supravegheat deţinut de pe teritoriul francez. 

 Potrivit agenţiei Belga, Salah Abdeslam se află în izolare totală de mai bine de cinci ani, fiind monitorizat 24 de ore din 24 de ore, prin supraveghere video

Capturat în Belgia la 18 martie 2016, după patru luni de fugă, Salah Abdeslam a fost transferat în Franţa în baza unui mandat de arestare european o lună mai târziu, pe 27 aprilie, şi plasat în detenţie provizorie la Fleury-Mérogis, cea mai mare închisoare din Europa.

 El este închis în acest centru de detenţie din sudul Parisului în regim foarte strict de izolare, fiind singur într-o celulă, echipată, o premieră în Franţa, cu un dispozitiv de supraveghere video.

Ministrul francez al justiţiei de la acea vreme, Jean-Jacques Urvoas, s-a angajat să ia această măsură înainte de transferul lui Salah Abdeslam în Franţa, pentru a garanta "că nu există un scaun gol la proces".

Iniţial fără un temei juridic, această plasare sub supravegherea constantă a camerelor a suspectului-cheie al atacurilor de la Paris şi Saint-Denis a făcut obiectul unei hotărâri ministeriale la 9 iunie 2016, şi a fost apoi votată de Parlament. Acest sistem excepţional de supraveghere video a fost validat şi de Consiliul de Stat.

Contestând o invazie excesivă a vieţii sale private, Salah Abdeslam a sesizat înalta jurisdicţie administrativă, care a considerat că trebuie luate toate măsurile de precauţie pentru a evita sinuciderea şi evadarea.

Concret, Salah Abdeslam este reţinut sub supravegherea neîntreruptă a camerelor care îi verifică fiecare acţiune, în celulă şi în timpul plimbărilor sale zilnice, prin curtea închisorii. Conform legii, un deţinut plasat în izolare - diferit de carceră - "îşi păstrează drepturile la informaţii, la vizite, la corespondenţă scrisă şi telefonică, la rugăciune” şi "are cel puţin o oră de plimbare în aer liber pe zi ".

Costul detenţiei celui mai urmărit prizonier din Franţa a fost cuantificat recent de către cancelarie. Într-un răspuns adresat unui parlamentar, ministrul Justiţiei Eric Dupond-Moretti indică faptul că acesta se ridică la peste 430.000 de euro pe an, din care 397.340 de euro pentru cheltuielile de personal. Aproape 190.000 de euro erau necesari şi pentru blocarea telefoanelor mobile în apropierea celulei sale şi mai mult de 16.000 de euro pentru implementarea sistemului de protecţie video, cheltuieli "acum amortizate” conform ministerului. În plus faţă de celula ocupată de Salah Abdeslam, sunt mobilizate alte patru: una este dedicată instalării dispozitivului de supraveghere, alta - de asemenea sub supraveghere video - este echipată cu o bicicletă, iar ultimele două sunt lăsate libere pentru siguranţă, a anunţat Cancelaria.