FP-România: Se poate descurca preşedenţia cehă a UE cu criza gazelor ?

Încă de la preluarea preşedinţiei semestriale a Uniunii Europene, Praga s-a confruntat cu două crize majore - Gaza şi gazele. Suspectaţi de euroscepticism şi rusofobie, liderii cehi ar putea face şi mai dificil un răspuns unional adecvat.

Pus în faţa tăierii gazelor ruseşti pentru o bună parte a Europei, inclusiv pentru o parte a ţării sale, premierul Mirel Topolanek, care întrupează preşedinţia cehă a UE, a vorbit despre convocarea unui summit UE-Rusia-Ucraina, în cazul în care litigiul nu este soluţionat de cele două părţi. Va fi cel mult un mini-summit, informal, la nivel inferior – apreciază EU Observer.

Pe termen lung preşedenţia cehă a UE intenţionează să instaleze noi staţii de monitorizare la graniţa ruso-ucraineană şi la frontiera dintre Ucraina şi UE pentru a creşte transparenţa fluxurilor de gaz – precizează tot EUObserver . De asemenea UE ar putea propune constituirea unui nou consorţiu de transport al gazului rusesc prin Ucraina, în care blocul comunitar să fie reprezentat, sau semnarea unui tratat legat de tranzitul gazelor cu vecinii săi.

O singură voce pentru Europa. A cui?  

Mai aproape de Varşovia decât de Paris în dialogul cu Moscova, Praga informa înaintea preluării mandatului european că în chestiunea răsăriteană “se doreşte întărirea relaţiilor cu vecinii responsabili ai Uniunii Europene, cu excluderea Rusiei”. „Or, dacă politica externă a Uniunii Europene este ghidată de ideea eliminării Rusiei din dialogul internaţional, este limpede că aceasta nu poate să ducă decât la o confruntare, pentru care Uniunea Europeană este cel mai puţin pregătită dintre marii actori ai lumii” – remarcă europarlamentarul Adrian Severin în dosarul “Paradoxul european: eurosceptici la cârma UE”, din ediţia nr 8  a revistei Foreign Policy România , care va apărea luni, 12 ianuarie.

Criza gazului reflectă încă odată importanţa unei Uniuni Europene cu instituţii puternice, care să răspundă pe o singură voce provocărilor internaţionale. Contează apoi şi cu a cui voce. „Este clar că principiul preşedinţiei rotative nu poate să mai funcţioneze, deoarece ţine seama nu de nevoile Uniunii, ci de ordinea alfabetică a ţărilor membre. Apoi, o preşedenţie scurtă este nefuncţională. Ea poate, eventual, să permită demararea unor procese, nu să le şi ducă la capăt. Uniunea Europeană are nevoie de un preşedinte care să fie lipsit de subiectivismul conducătorului unuia dintre statele membre, de un preşedinte liber din punctul de vedere al timpului pe care-l dedică şi al altor obligaţii pe care le are. Dar şi un preşedinte liber din punctul de vedere al obiectivităţii în raporturile cu ţările membre. Nu mai putem merge cu un preşedinte care cumulează funcţia Uniunii Europene cu cea de prim-ministru sau de şef al unuia dintre statele membre. În acest sens, Tratatul de la Lisabona va fi un pas esenţial” – a conchis fostul preşedinte al Adunării Parlamentare a OSCE pentru FP România.


Pentru detalii şi subiecte adiacente, consultaţi şi:

Courrier International: La solidarité européenne ? Connais pas
Depuis le début de la crise entre la Russie et l'Ukraine, chaque pays membre de l'UE ne pense qu'à son approvisionnement. Une attitude regrettable, estime le quotidien polonais Rzeczpospolita, qui aurait voulu voir fonctionner une politique commune énergétique.

ISN: The human side of freezing
Across Central Europe, Southeastern Europe and parts of Western Europe, gas supplies have been cut. While those lucky enough to have reserves are making do, at least for a couple of days, those like Bosnia who have no reserves have been suffering since Tuesday.