Forțele pentru operațiuni speciale ale Rusiei versus cele ale Ucrainei. Ce rol au avut în război aceste unități de elită
0Prima confruntare între forțele speciale ucrainene și cele cu destinație specială rusești a avut loc la începutul invaziei, când Moscova a încercat să cucerească Kievul și să-l asasineze pe președintele Ucrainei.

Cu toate că multe detalii din primele zile ale invaziei sunt învăluite în ceață, totuși se știe că unități din cadrul Forțelor pentru Operațiuni Speciale (FOS) ale Ucrainei au intrat în acțiune pentru a apăra capitala.
De partea cealaltă, cel puțin una dintre unitățile trimise de Rusia ar fi avut membri din aproape mitica unitate „Zaslon”, care era adânc infiltrată în Kiev înainte de invazie.
Unitățile speciale ale ambelor părți beligerante au avut un rol activ pe parcursul conflictului, dar au acționat foarte diferit, relatează Daily Mail.
Comandourile ruse și ucrainene au o proveniență comună: unitățile Spețnaz din cadrul GRU, serviciile de securitate militare ale URSS.. Acestea au mai avut ceva în comun până ce Kievul a primit arme avansate după ce mai multe țări au venit în sprijinul Ucrainei în urma invaziei ruse: armele.
Unitățile de elită ruse versus cele ucrainene
Configurate după modelul forțelor speciale occidentale, acestea sunt limitate ca număr și misiunile lor sunt mai convenționale și mai țintite decât cele rusești: de pildă au operat în spatele liniilor inamice pentru a distruge obiective cheie și a organiza mișcări de rezistență în teritoriile ocupate.
În Rusia, multe unități desemnate ca „forțe speciale” sunt astfel datorită în special echipamentelor superioare cu care sunt înzestrate. Aceste unități au fost folosite pentru misiuni de recunoaștere și recent au luat parte la asalturi la sol alături de trupele regulate.
Rusia are însă are și forțe speciale autentice numite „Forțele ruse pentru operațiuni speciale” (FOS), care sunt independente de armata rusă. Dacă informațiile privind rolul lor în Ucraina sunt destul de tulburi, este cunoscută implicarea lor în misiuni asociate cu anexarea Crimeei, dar și în timpul Războiului civil din Siria.
Rusia și-a pus la bătaie cele mai bune forțe când a încercat să captureze Kievul - asaltul asupra aeroportului Antonov în primele săptămâni a fost considerat un eșec masiv al așa-numitelor unități de „elită” ruse.

Grupul Alpha
Forțele pentru Operațiuni speciale ale Ucrainei includ un număr de unități militare. Dintre acestea, Centrul al 140-lea a fost certificat ca unitate pentru operațiuni speciale ce poate lua parte la Forța de Răspuns a NATO, primul dintr-o țară care nu e membru NATO.
Serviciul de Securitate al Ucrainei - principala agenție de informații și autoritate de aplicare a legii a țării- are propria unitate de forțe speciale: Grupul Alpha, care a jucat un rol esențial în apărarea Kievului.
Activitatea sa a fost vizibilă în momente-cheie ale războiului.
Încă din primele zile, aceasta ar fi fost asociată cu distrugerea unui convoi de luptători ceceni și a 56 de tancuri, precum și de uciderea a sute de luptători ceceni în Bătălia pentru aeroportul din Hostomel.
Totodată, a avut un rol și în respingerea convoiului întins pe zeci de kilometri care se îndrepta spre Kiev pentru a-l lua cu asalt, a cărui deplasare a fost surprinsă prin imagini prin satelit și la care lumea a privit îngrozită.
Grupul Alpha a fost legat de mai multe ambuscade care au vizat convoiul - mai cu seamă asupra primelor și ultimelor rânduri de vehicule pentru a le bloca și pe restul.
Convoiul oprit în drum a devenit emblematic pentru eșecurile timpurii ale Rusiei, care s-a bazat pe tacticile greoaie din perioada sovietică. Prin contrast, unitățile speciale ucrainene, mult mai mobile, au fost echipate cu tehnologie modernă care a făcut ravagii în rândul armatei ruse.
Retragerea convoiului și, în cele din urmă a tuturor forțelor de invazie din regiunea Kiev, a marcat o înfrângere stânjenitoare pentru Vladimir Putin.
Ucraina a pierdut Harkovul, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, aproape de granița cu Rusia, în primele zile ale invaziei.
Tot această unitate de elită a fost vârful de lance al eforturilor de a elibera teritoriile din nord-estul Ucrainei care au fost primele luate cu asalt în cadrul invaziei.
Forțele pentru Operațiuni speciale ale Ucrainei
Deși este puțin probabil ca detaliile operaționale ale misiunilor desfășurate de forțele speciale ucrainene să fie dezvăluite prea curând sau vreodată, totuși amprentele unităților de elită au fost suspectate în oricare din contraatacurile dramatice ulterioare.
Unele astfel de atacuri au ajuns până dincolo de linia frontului, în teritoriile ocupate de Rusia și chiar în Rusia însăși, ceea ce a dus la speculații privind implicarea forțelor speciale.
De pildă, explozia uriașă, în octombrie 2022, care a dus la prăbușirea unei secțiuni din podul Kerci - care leagă Rusia de Crimeea anexată - avariind o rută de aprovizionare importante pentru forțele rusești din sudul Ucrainei.
În timp ce Ucraina a declarat că podul, inaugurat de Putin insuși, și alte obiective din Crimeea sunt ținte valide pentru armata sa, o lovitură asupra unei ținte atât de îndepărtate de teritoriul controlat de Ucraina era până atunci de neconceput.
Explozia a avut loc la o săptămână după ce Putin a anunțat anexarea a patru regiuni ucrainene - Donețk, Herson, Lugansk și Zaporojie - și a provocat revoltă în Rusia, iscând imediat întrebări: Ar fi putut Ucraina să facă acest lucru?
Până în prezent, nimeni nu a revendicat responsabilitatea - președintele Zelenski a declarat că Ucraina „nu a ordonat” atacul.
Totuși, mulți au suspectat implicarea forțelor speciale ucrainene.
Ministrul de externe al Estoniei, Urmas Reinsalu, a sugerat că în spatele acesteia s-ar afla forțele speciale ucrainene.
Până în prezent, circumstanțele exacte ale atacului rămân neclare. Videoclipurile de pe pod nu arată în mod concludent cum s-a produs.
Unii au sugerat că unitățile de elită ar fi folosit o dronă subacvatică, controlată de la distanță. Teoria predominantă este că a fost folosit un camion capcană.
Totuși atacul a țintit un punct slab al podului și aprins un vagon de tren care transporta rezervoare mari de combustibil pe podul adiacent - ceea ce arată că a fost un atac bine planificat și orchestrat.
„Este o capodoperă a sabotajului clandestin”, comenta atunci pentru BBC un fost expert în explozibili din armata britanică.

Atacuri și sabotaje pe teritoriul Rusiei
Un alt atac - de data aceasta chiar în Rusia - a ridicat perspectiva implicării forțelor speciale ucrainene: explozia, în decembrie, în urma căreia au fost distruse două bombardiere Tu-95 la baza aeriană Engels din regiunea rusă Saratov.
Bombardierele Tu-95 cu capacitate nucleară au fost considerate o țintă de mare valoare.
Nicio artilerie din arsenalul ucrainean - nici măcar HIMARS-ul american - nu are raza de acțiune pentru a o lovi din interiorul teritoriului Kievului.
Prin urmare, se crede că atacul a fost efectuat de o dronă cu rază lungă de acțiune, care poate fi lansată de la o distanță de 600 de kilometri.
Cu toate acestea, se presupune că cel puțin unul dintre atacuri a fost efectuat cu ajutorul forțelor speciale din apropierea bazei, care au ghidat dronele către țintă. Cel puțin asta a afirmat un oficial ucrainean care a vorbit sub anonimat pentru New York Times.
De asemenea, se crede că comandourile ucrainene ar fi fost implicate în recucerirea Insulei Șerpilor, o insulă ucraineană situată în Marea Neagră cucerită în primele zile ale invaziei și recuperată de Ucraina câteva luni mai târziu.
Doar că în retragere, două avioane de vânătoare Su-30 au bombardat insula cu bombe cu fosfor, probabil pentru a distruge toate armele și echipamentele rămase la sol.
Acest lucru i-a determinat pe oficialii militari ucraineni să suspecteze că Rusia ar fi minat insula. Prin urmare, au fost trimise unități ale forțelor speciale navale.
Unul dintre obiectivele forțelor speciale ucrainene de la izbucnirea războiului a fost organizarea de mișcări de rezistență în orașele și localitățile capturate de Rusia, iar aceste mișcări sunt suspectate că se află în spatele unor încercări de asasinat inclusiv în Rusia.
Au fost raportate o serie de mașini capcană, în care au fost aruncați în aer oficiali - de pildă, primarii instalați de Rusia.
Un atac intens mediatizat a fost asasinarea Daria Dughina, fiica filosofului ultranaționalist Alexandr Dughin, la periferia Moscovei, la 20 august 2022.
Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a susținut că forțele speciale ucrainene se află în spatele tentativei de asasinat.
Forțele pentru Operațiuni speciale ale Rusiei
În timp ce forțele speciale ucrainene au început să facă ravagii sub acoperire în spatele liniilor inamice și în timpul tentativelor inițiale ale Rusiei de a cuceri Kievul, rolul unităților Spețnaz a fost mult mai puțin subtil sau eficient.
Potrivit unor documente americane care au fost scurse online luna trecută, comandanții de rang înalt ai Rusiei au ordonat forțelor lor de elită să intre în luptă directă în primele faze ale războiului - neavând încredere că luptătorii lor convenționali vor fi eficienți pe cont propriu.
Ca urmare, unitățile au suferit pierderi grele.
Imaginile bazei din sudul Rusiei arată că „toate cele cinci Brigăzi separate Spețnaz rusești, cu excepția uneia, care s-au întors din operațiunile de luptă din Ucraina la sfârșitul verii anului 2022, au suferit pierderi semnificative”, relatează The Post.
Evaluarea spune că Brigada 22 Separată Spețnaz, precum și alte două unități au suferit o rată de uzură estimată la 90-95%, potrivit The Post.
Rusia are nevoie de patru ani pentru a antrena un soldat Spețnaz, potrivit documentelor consultate de publicația americană, care concluzionează că Moscova ar putea avea nevoie de un deceniu pentru a reface rândurile acestor unități de elită.
Rob Lee, un expert militar rus, cercetător la Foreign Policy Research Institute, a explicat pentru WP că, trimițând unitățile speciale în prima linie, comandanții ruși le-au consumat într-un ritm alarmant.
Potrivit lui Alexander Lord, de la Sibylline, în timp ce structura forțelor speciale ucrainene este acum similară cu cele din vest, Rusia are o abordare diferită.
„Forțele rusești cu «destinație specială» Spețnaz au o reputație deosebită, ceea ce duce adesea la comparații directe cu SAS din Marea Britanie sau cu forțele speciale Delta Force din SUA”, explică el pentru MailOnline. „Cu toate acestea, organizarea Spețnaz nu este direct comparabilă cu conceptul occidental de forțe speciale”.
Una dintre aceste diferențe, spune el, este faptul că recruții ruși formează un „contingent semnificativ din unitățile Spețnaz din Rusia.
„Majoritatea unităților Spețnaz sunt, în esență, forțe bune de infanterie ușoară și de recunoaștere, mai degrabă decât forțe speciale de vârf asemănătoare SAS”, spune Lord.
Prin urmare, Spețnaz nu este o singură forță de elită, ci ar trebui privită ca fiind „unități foarte diverse care fac parte dintr-o rețea complexă de forțe speciale de elită concurente, în mare parte generate de dorința Kremlinului de a evita dependența excesivă de o singură forță”.
Din cauza diferitelor facțiuni care se formează printre presupusele unități de elită ale Rusiei, acestea concurează adesea pentru resurse sau chiar cu alte unități rusești, cum ar fi forțele de comando ale FSB sau unitatea Zaslon a Serviciului de Informații Externe.
Lord spune că Rusia a desfășurat multe dintre forțele sale de elită, inclusiv Spețnaz și VDV - Forțele Aeropurtate Ruse (care au suferit, de asemenea, pierderi uriașe în primele zile ale războiului) - pentru a-și susține infanteria din prima linie.