Forţele de centru-dreapta din Franţa îi întind mâna lui Macron. Stânga nu reușește să dea un premier
0În Franța, discuțiile care să ducă la găsirea unui prim-minstru nu avansează. La două săptămâni de la cel de-al doilea tur al legislativelor anticipate, stânga pare divizată și fără soluții. Blocul de centru-dreapta din Franţa a propus luni un "pact legislativ" care ar putea deschide calea pentru o înţelegere mai largă cu partidul preşedintelui francez Emmanuel Macron.
Decizia lui Macron de a convoca alegeri anticipate a dus la un parlament blocat, în care alianţa de stânga Noul Front Popular s-a clasat în mod neaşteptat pe primul loc, înaintea centriştilor lui Macron şi a partidului de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, Rassemblement National (RN).
Niciun grup politic nu a obţinut o majoritate, lăsând Franţa în incertitudine în încercarea de a construi un guvern de coaliţie.
Aparentele apropieri ale blocului de centru-dreapta faţă de Macron vin după ce Yael Braun-Pivet, din partidul lui Macron, a fost realeasă în funcţia de preşedinte al parlamentului săptămâna trecută, slăbind stânga şi întărind forţa politică a preşedintelui, care încearcă să păstreze un cuvânt de spus asupra viitorului guvern al Franţei.
Laurent Wauquiez, şeful fostului grup Republicanii din Adunarea Naţională, redenumit Dreapta Republicană, a declarat luni că este nevoie de un pact, dacă Franţa vrea să scape de purgatoriul unui parlament aflat în blocaj. "Acest pact legislativ este ilustrarea dorinţei noastre de a nu bloca ţara, de a oferi soluţii", a spus el.
Politicianul a spus că grupul său nu va susţine nicio creştere a impozitelor sau măsuri de slăbire a beneficiilor pensionarilor şi va privi cu ochi buni propunerile de consolidare a securităţii şi a serviciilor publice.
Wauquiez a precizat însă că nu oferă o coaliţie de guvernare. "Suntem independenţi şi aşa vom rămâne", a spus el, adăugând că blocul său va vota cu orice putere executivă care va propune măsuri în conformitate cu cele din pactul legislativ.
Grupul Dreapta Republicană este format din foşti membri ai Republicanilor care au rămas după ce fostul şef al partidului, Eric Ciotti, a trecut la extrema dreaptă.
Într-o declaraţie, Ciotti i-a criticat pe Wauquiez şi blocul său pentru "construirea unei alianţe cu Emmanuel Macron, contrar marilor lor discursuri de independenţă şi opoziţie".
Stânga revendică în continuare postul de prim-ministru, dar continuă să fie divizată
La mai bine de două săptămâni după ce a ieşit învingătoare în alegerile legislative anticipate, deşi departe de a avea o majoritate absolută în Adunare, stânga revendică în continuare postul de prim-ministru, dar continuă să fie divizată cu privire la numele candidatului său.
Ultimul candidat potenţial pentru Matignon din partea stângii nu a rezistat disensiunilor. Observând într-un mesaj pe X "opoziţia" faţă de numele său în cadrul Noului Front Popular (NFP, alianţa stângii), economista Laurence Tubiana a luat "notă" luni dimineaţă şi a renunţat la candidatura sa pentru postul de premier. Candidatura sa fusese propusă de Partidul Socialist, validată de ecologişti şi comunişti, dar respinsă de La France Insoumis (LFI), extrema stângă, care a considerat-o prea "Macron-compatibilă".
Înaintea ei, Huguette Bello, preşedinta Consiliului Regional din Réunion, renunţase în faţa opoziţiei din partea PS.
Noul Front Popular, construit în grabă după dizolvarea surpriză a Adunării Naţionale, a ajuns într-un impas, spre disperarea alegătorilor săi şi a mai multor lideri de stânga. Deputatul François Ruffin a deplâns "nulitatea" alianţei, în timp ce Fabien Roussel a denunţat o atmosferă "mortificantă", cu "Jean-Luc Mélenchon visând deja la un al doilea tur împotriva lui Marine Le Pen" în 2027.
În încercarea de a ieşi din impas, socialiştii au cerut "un vot formal al deputaţilor celor patru grupuri" până la 23 iulie. Însă coordonatorul LFI, Manuel Bompard, care pledează pentru o decizie prin "consens", şi-a reiterat luni opoziţia faţă de un astfel de vot şi a subliniat că nu este urgent să se ia o decizie, atât timp cât preşedintele Republicii nu face apel la formaţiunile de stânga pentru a forma un guvern.
În cadrul NFP, şi alte nume au fost puse pe masă pentru Matignon, printre care cele ale directorului general al Oxfam Franţa şi fost ministru Cécile Duflot, fostului candidat la preşedinţie Benoît Hamon şi liderului deputaţilor comunişti André Chassaigne.
Cei din LFI şi socialiştii sunt divizaţi mai ales în ceea ce priveşte strategia lor: mişcarea lui Jean-Luc Mélenchon jură pe "program, nimic altceva decât program, întregul program" al NFP. Socialiştii, în schimb, recunosc necesitatea de a lărgi proiectul şi pun la îndoială dorinţa LFI de a guverna.
Confruntată cu aceste diviziuni, tabăra prezidenţială speră să iasă învingătoare.
Premierul demisionar Gabriel Attal poartă două pălării. În calitate de prim-ministru demisionar, el este responsabil cu afacerile curente. Dar el este şi liderul deputaţilor macronişti şi, în această calitate, le-a propus acestora să "contribuie" la un pact de "coaliţie" cu "stânga şi/sau dreapta republicană", într-o scrisoare trimisă duminică. Ar putea fi acesta un răspuns la "pactul legislativ de urgenţă" detaliat luni de Laurent Wauquiez, noul preşedinte al grupului La Droite Républicaine (ex-LR)? se întreabă AFP.
La sfârşitul săptămânii trecute, o alianţă între partidul lui Macron şi dreapta a permis ambelor tabere să câştige mai multe posturi importante în Adunare.
Mai mult, ultima persoană anunțată, Laurence Tubiana, a spus că renunță să mai fie propunerea de premier din cauza dezacordurilor din interiorul Noului Front Popular. De partea cealaltă, dreapta anunță că va prezenta un așa-numit "pact legislativ'' iar tabăra prezidențială discută despre o coaliție largită, cu reprezentanți din mai multe fomațiuni, fără a oferi mai multe detalii. Cu câteva zile înaintea ceremoniei de deschiderea Jocurilor Olimpice, președintele Emmanuel Macron a vorbit despre ''armistițiu politic'' în Franța.
Macron, primul interviu după legislativele anticipate
Pe de altă parte, Emmanuel Macron va acorda marţi primul său interviu de la alegerile legislative în care va vorbi despre situaţia politică a ţării.
Şeful statului, care a făcut apel la "un armistiţiu politic" în timpul Jocurilor Olimpice, nu s-a mai exprimat public pe această temă de la turul al doilea, transmiţând doar o scrisoare către francezi.
El va fi intervievat în cadrul jurnalului de ştiri de la ora 20.00 (21.00, ora României) al postului France 2, având astfel ocazia să vorbească despre Jocurile de la Paris, cu trei zile înainte de ceremonia de deschidere, dar şi despre "situaţia politică", a precizat France TV într-un comunicat.
Odată cu dizolvarea parlamentului, "aţi semănat haosul. Vă veţi asuma întreaga responsabilitate. Nu contaţi pe noi să vă acordăm cel mai mic sprijin", a declarat luni seară Fabien Roussel, liderul comuniştilor, într-un comunicat.
Se încarcă comentariile...
