Emmanuel Macron, prezență discretă la summitul NATO. Ce le-a spus liderilor Alianței. Cuvinte de sprijin din partea lui Olaf Scholz
0Președintele francez Emmanuel Macron nu atras prea mult atenția la summitul NATO de la Washington, care tocmai s-a încheiat, și un eveniment unde șeful statului francez se simte de regulă în largul său pentru a face declarații tari de politică externă, comentează Politico.
Motivul acestui fapt este este haosul politic în plan intern, în urma alegerilor anticipate declanșate de Macron, unde niciun partid/coaliție nu a obținut majoritatea în parlament.
Președintele francez a sosit în capitala SUA la o zi după startul reuniunii și a rămas neobișnuit de tăcut în cea mai mare parte a summitului.
Mai degrabă decât să facă declarații de politică externă, s-a concentrat pe politica internă. În timp ce zbura peste Atlantic, el a publicat o scrisoare defensivă în presa locală franceză, afirmând că „nimeni nu a câștigat” alegerile.
„Emmanuel Macron nu este una dintre vedetele acestui summit. Este o mare problemă? Nu, nu este", a apreciat Camille Grand, un fost secretar general adjunct al NATO.
Schimbarea de ton este una izbitoare, notează Politico.
La summitul NATO de anul trecut de la Vilnius, Macron a pus Franța în fruntea aliaților săi, anunțând înainte că țara sa trimite rachetele cu rază lungă de acțiune SCALP în Ucraina, lucru pe care nici măcar SUA nu acceptase încă să îl facă la acel moment.
Anul acesta, Macron nici măcar nu s-a prezentat nici măcar acolo unde liderii fac declarații în fața mulțimilor de reporteri.
În ceea ce privește Ucraina, Macron nu a avut prea multe de oferit în timpul acestui summit. El nu a promis Kievului noi sisteme de apărare aeriană, spre deosebire de alți aliați, inclusiv SUA și Germania.
„Franța nu a fost nici pe departe la fel de prezentă prin comparație cu perioada premergătoare summitului de la Vilnius. Toate acestea vorbesc despre distragerea atenției politice în plan intern", a apreciat Jörn Fleck, director senior la Centrul Europa din cadrul Atlantic Council.
„Emmanuel Macron este încă președintele Franței, Franța continuă să aibă o armată foarte puternică cu roluri-cheie în flancul estic. Nu este o pierdere totală, doar că pariul său riscant și consecințele acestuia îi știrbesc cu siguranță credibilitatea și greutatea vocii", a adăugat el.
Politica internă, în prim-plan
Până și interacțiunile sale cu alți lideri au fost dominate de situația sa politică internă.
Președintele francez a adoptat un ton reasigurator în cursul sesiunii plenare de miercuri a Consiliului Atlanticului de Nord, spunându-le omologilor săi că „francezii au ales să excludă partidele extremiste care ar fi putut contesta angajamentul Franței față de Ucraina sau față de alianță", potrivit unui oficial diplomatic francez.
În timpul conferinței de presă finale - singura dată când a vorbit cu presa în cele două zile ale summitului - Macron a declarat că și-a asigurat aliații că „Franța are o constituție clară care îi permite să asigure continuitatea în politica externă".
Un oficial al guvernului britanic a declarat că Macron este în continuare o „parte valoroasă și importantă" a alianței occidentale, în ciuda problemelor sale interne. Oficialul a adăugat că șeful statului francez va fi un partener-cheie pentru ambițiile premierului britanic Keir Starmer de a semna un pact de securitate între Regatul Unit și UE - un obiectiv major de politică externă pentru noul guvern britanic.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat joi reporterilor că „Franța are un președinte puternic ... și va fi un partener puternic pe agenda internațională”.
Vidul de putere creat de Franța
Fără îndoială, țările NATO sunt ușurate că a fost evitat cel mai rău scenariu pentru alianța militară: un guvern francez condus de Rassemblement National, partid de extremă dreaptă și sceptic față de NATO.
Pe de altă parte, turbulențele politice din Franța deschid oportunități pentru alte țări europene.
Prima vizită peste ocean a ministrului de externe al Regatului Unit, David Lammy, după ce Partidul Laburist a câștigat alegerile, a fost la Berlin, și nu la Paris.
„Influența personală a președintelui Macron este diminuată, iar unii dintre partenerii Franței intenționează să beneficieze de această retragere parțială a conducerii franceze, absorbită de scena internă", a subliniat Alexandra de Hoop Scheffer, vicepreședinte al centrului de reflecție Marshall Fund din Germania.
„Berlinul, în special, va continua să ocolească Parisul pe probleme de apărare și să își aprofundeze parteneriatele strategice cu alte țări europene”, a adăugat ea.
Săptămâna trecută, Scholz și prim-ministrul polonez Donald Tusk au convenit asupra unui plan de acțiune comun privind apărarea. Companiile Leonardo din Italia și Rheinmetall din Germania au semnat, totodată, un parteneriat strategic privind armamentul terestru; iar asta la doar câteva săptămâni după ce discuțiile dintre gigantul italian și KNDS, care este parțial deținut de statul francez, au eșuat.
Franța rămâne prima putere militară a UE, astfel încât Macron nu poate cădea decât până la un punct. Apărarea franceză și politica externă nu vor fi complet bulversate. În marja summitului, Franța, Polonia, Germania și Italia au semnat o scrisoare pentru a dezvolta împreună rachete cu rază lungă de acțiune.
Dar chiar dacă Franța nu va fi guvernată de extrema dreaptă, așa cum se temeau aliații, incertitudinea din jurul situației politice ridică mari semne de întrebare în rândul acestora.
Nu este încă limpede cine ar putea fi următorul premier întrucât partidele politice franceze, spre deosebire de majoritatea omologilor lor europeni, nu obișnuiesc să construiască coaliții.
„Parisul este o cutie neagră, nimic nu iese din dezordinea actuală. Știm foarte puțin despre ceea ce se întâmplă", a declarat un înalt oficial european.
Totuși, este puțin probabil ca unele politici - cum ar fi sprijinirea Ucrainei - să se schimbe radical sub un viitor guvern.
„În orice configurație parlamentară, niciuna nu este în special ostilă agendei de politică externă a lui Macron", potrivit lui Grand, fost secretar general adjunct al NATO. „Nici măcar un guvern condus de Noul Front Popular nu se va lua de el în ceea ce privește ajutorul militar pentru Ucraina", a adăugat el, referindu-se la alianța de stânga care s-a clasat pe primul loc în sondaje.
Pe de altă parte, țările mai apropiate de granița cu Rusia se tem însă cele mai îndrăznețe propuneri ale lui Macron s-ar putea să nu vadă niciodată lumina zilei. La începutul acestei săptămâni, președintele lituanian Gitanas Nausėda și-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că planul controversat al președintelui francez de a trimite instructori militari în Ucraina este acum puțin probabil să se materializeze. Oficialii francezi insistă totuși că este încă posibil.
Pentru moment, politica externă și agenda de apărare a lui Macron vor rămâne umbrite de politica internă.
La 18 iulie, Emmanuel Macron este de așteptat să călătorească în Regatul Unit pentru următoarea reuniune a Comunității Politice Europene - un format creat de el. Dar este și ziua în care parlamentarii francezi vor alege noul președinte al Adunării Naționale, un pas crucial în stabilirea dinamicii puterii post-electorale.
Emmanuel Macron și-a reafirmat angajamentul față de NATO
„Le-am putut confirma tuturor omologilor şi aliaţilor mei că Franţa va avea o abordare de continuitate cu angajamentele sale internaţionale, fie că este vorba de Europa, Alianţă sau sprijin pentru Ucraina, deoarece forţele politice care constituie majoritatea în Adunare sunt în favoarea acestor linii", a spus el la sfârşitul summitului, relatează AFP, citat de Agerpres.
„În niciun caz forţele care le-au pus la îndoială nu au obţinut majoritatea, iar asta e reasigurare”, a insistat el, cu referire la extrema dreaptă (Adunarea Naţională, RN) şi stânga (Franţa Nesupusă).
Franţa a fost cufundată în incertitudine de la dizolvarea Adunării Naţionale de către şeful statului la 9 iunie, alegerile legislative din 30 iunie şi 7 iulie neproducând o majoritate clară.
"În plus, Franţa are o Constituţie clară în aceste domenii, care asigură continuitatea politicii sale externe şi credibilitatea sa internaţională", a subliniat şeful statului.
Aliaţii se temeau că o victorie a RN ar pune sub semnul întrebării sprijinul militar al Franţei pentru Ucraina, angajamentele sale financiare în cadrul NATO şi rolul său de lider în construcţia Europei.
Dar extrema dreaptă, creditată cu o posibilă majoritate absolută înainte de al doilea tur, a terminat în cele din urmă pe locul trei în alegeri, în spatele stângii şi al taberei prezidenţiale.
Potrivit preşedintelui, Franţa Nesupusă (La France Insoumise - LFI), care revendică victoria în cadrul unui Front Popular cu socialiştii, verzii şi comuniştii, este, de asemenea, problematică, deoarece "pune sub semnul întrebării capacitatea noastră de descurajare".
Cancelarul german Olaf Scholz și-a exprimat sprijinul față de Macron
„Franţa are un preşedinte puternic, care acţionează pe scena internaţională", a adăugat cancelarul, subliniind că a avut un "schimb foarte bun cu prietenul (său) Emmanuel Macron", miercuri, în marja summitului.
„Franţa va fi un partener important pe scena internaţională, un partener solid pentru noi toţi şi în special pentru Germania", a spus Scholz.
Emmanuel Macron i-a explicat cum ar putea arăta o coaliţie în Franţa, cu o serie de "parametri" precum sprijinul pentru Ucraina, angajamentul european, tranziţia verde şi stabilitatea fiscală.
Noul prim-ministru britanic Keir Starmer, care vine de la stânga, a întrebat, de asemenea, despre procesul post-electoral.
Cei doi lideri au convenit asupra "convergenţei la centru" şi au convenit să se întâlnească mai mult la summitul Comunităţii Politice Europene (CPE) din 18 iulie din Marea Britanie, a declarat un participant.
De partea franceză, ei resping, de asemenea, orice slăbire a şefului statului, în ciuda instabilităţii actuale, subliniind în trecere "semnele de respect" faţă de acesta în timpul summitului.
La dineul şefilor de stat şi de guvern, miercuri, la Casa Albă, Emmanuel Macron a fost aşezat alături de Joe Biden, o "alegere" a acestuia din urmă, şi alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Macron a dat asigurări ca va sprijini Ucraina
Preşedintele francez Emmanuel Macron a dat asigurări că Franţa va continua să sprijine Ucraina "atât timp cât este necesar", la o conferinţă de presă joi la Washington, după summitul NATO.
„Vom continua să-l sprijinim atât timp cât va fi necesar. În acest spirit au fost luate decizii importante şi aici, la Washington, pentru a ancora sprijinul nostru pe termen lung şi pentru a progresa către aderarea Ucrainei la NATO", a spus el la sfârşitul summitului.
Se încarcă comentariile...
