Doi potențiali succesori ai lui Macron se duelează pentru a forma o nouă coaliție
0Premierul în exercițiu Gabriel Attal și ministrul de interne Gérald Darmanin se luptă pentru rămășițele taberei lui Macron, după ce aceasta a pierdut mai mult de o treime din reprezentarea sa în Adunarea Națională în urma alegerilor anticipate care s-au încheiat dezastruos pentru președintele francez, scrie Politico.
După eșecul pariului electoral al lui Emmanuel Macron, doi apropiați ai președintelui francez încearcă să profite de haos și să se impună drept succesori.
Fiecare speră să adune suficient sprijin pentru a forma o coaliție de guvernare după un scrutin în care coaliția partidelor de stânga Noul Front Popular s-a clasat în chip surprinzător pe primul loc, însă fără ca vreun partid să fie măcar aproape de o majoritate absolută.
Darmanin, un discipol al fostului președinte Nicolas Sarkozy, care a debutat ca tânăr activist în rândurile forțelor conservatoare franceze, își concentrează eforturile pe clădirea unei alianțe cu centrul-dreapta.
În schimb, Attal, un fost socialist care a pus în aplicare politici-cheie de dreapta în timpul guvernării, semnalează dorința de a colabora cu partidele de centru-stânga.
În cazul în care va reuși, el își va spori șansele de a reprezenta tabăra lui Macron la alegerile prezidențiale din 2027.
Loialistul conservator versus rebelul centrist
Macron și-a văzut contestat leadership-ul în termeni fără precedent atât în perioada premergătoare, cât și ulterioară scrutinului legislativ în două tururi. Candidații au evitat în mod deschis un lider pe care l-au considerat prea toxic pentru a câștiga, în timp ce greii guvernului, precum Attal, s-au distanțat față de decizia de a convoca alegeri anticipate.
Attal, în vârstă de 35 de ani, a fost numit în funcție la începutul acestui an și a făcut o campanie intensă pentru partidul Renaissance (RE) efectuând numeroase deplasări în teren pentru a sprijini candidații, și având apariții în mass-media pentru a-și apăra tabăra.
Totuși, el s-a dezis în mod deschis de decizia neașteptată a lui Macron de a dizolva parlamentul în noaptea alegerilor.
„Nu am ales să dizolv parlamentul - dar am refuzat să rămân pasiv", a declarat Attal.
Spiritul combativ al șefului guvernului i-a adus apreciere din partea deputaților rămași, poziționându-l astfel pentru a fi ales președinte al grupului său parlamentar; spre nemulțumirea președinției franceze, care se simte amenințată de creșterea popularității sale.
Pe de altă parte, Darmanin, s-a numărat printre puținii membri ai cabinetului demisionar care au susținut decizia președintelui francez de a convoca alegeri anticipate. Contemplând o cale de ieșire din guvern, el a lăudat „curajul” lui Macron, argumentând că decizia de a convoca alegeri anticipate se aliniază spiritului unuia dintre părinții celei de-a cincea Republici franceze, Charles de Gaulle.
Ministrul francez de interne este bine cunoscut pentru pozițiile sale dure privind imigrația și securitatea. Darmanin a cerut să guverneze „pe dreapta”, făcând în același timp presiuni pentru a proteja politicile sociale ale Franței, mai de stânga. „Cea care va fi mâine câștigătoare este o linie fermă privind justiția, imigrația și criminalitatea, precum și asistența socială", a declarat el în timpul campaniei.
Darmanin încearcă acum să construiască o coaliție cu grupul conservator Republican din Adunarea Națională. Asta cu toate că Laurent Wauquiez, președintele grupului republican nou-format, a respins imediat orice perspectivă a unei coaliții.
Attal, pe de altă parte, preferă o „adunare plurală” care să presupună legiferarea cu toate partidele, cu excepția celor mai radicale forțe de stânga și de dreapta.
„Cred cu tărie că există forțe politice republicane de dreapta, centru și stânga care se pot uni în jurul intereselor poporului francez", a subliniat Attal.
Haos în tabăra prezidențială
În timp ce centriștii s-au descurcat mai bine decât așteptat în turul doi - obținând suficiente locuri pentru a învinge Rassemblement de extremă-dreapta, pe care majoritatea sondajelor îl dădeau pe primul loc - mișcarea continuă să piardă sprijin și membri.
Mulți au început să se întrebe dacă viitorul lor este în partidului lui Macron, Renaissance, acum că acesta nu mai este principala forță din parlament. Deputatul Sacha Houlié, unul dintre primii susținători ai președintelui, a anunțat că nu va mai face parte din Renaissance, intenționând să își formeze propriul grup ce ar putea include deputați „de la dreapta socială la stânga socialistă".
Loialiștii lui Darmanin caută să își impună poziția, respingând orice idee de colaborare nu numai cu partidul radical de stânga Franța Nesupusă, detestat de centriști, ci și cu Verzii. Maud Bregeon, o parlamentară din Renaissance, apropiată de Darmanin, a acuzat-o pe Marine Tondelier, liderul Verzilor, că a „tolerat utilizarea de cocktailuri Molotov împotriva forțelor de securitate" în timpul unui protest privind rezervoarele de apă, anul trecut.
Un lucru este cert promisiunea lui Macron de a „depăși” clivajul stânga-dreapta în prima sa campanie pentru președinție este într-un pericol mortal Rămâne de văzut dacă el - sau oricine altcineva - poate lega centrul din ce în ce mai fracturat.
Într-o scrisoare publicată miercuri, Macron a făcut apel la „toate forțele politice care se identifică cu instituțiile republicane, statul de drept, parlamentarismul, orientarea europeană și apărarea independenței Franței, să se angajeze într-un dialog sincer și loial pentru a construi o majoritate solidă".
Se încarcă comentariile...
