Exclusiv “Adevărul Europa”/ Janusz Lewandowski, comisar pentru Programare Financiară şi Buget: “Este o perioadă de egoism în Europa”

Comisarul european Janusz Lewandowski (dreapta) a răspuns întrebărilor jurnalistului Ovidiu Nahoi (stânga)

Comisarul european  Janusz Lewandowski va efectua o vizită oficială în Romania joi, 2 decembrie. El  se va întâlni cu ministrul român de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu, cu membrii comisiilor parlamentare de afaceri europene ţi de finanţe, buget şi bănci şi cu preşedintele Senatului, Mircea Geoană. De asemenea, comisarul Lewandowski va susţine un discurs în deschiderea conferintei  "Zece ani de azi înainte. De

“Traversăm o perioadă de austeritate şi de egoism al fiecărei ţări când vine vorba de cheltuieli naţionale. Europa nu mai e la fel ca acum 10 ani”* România a fost una dintre ţările care le-a oferit fermierilor multe plăti directe în 2010 şi UE trebuie să îi dea banii înapoi. Însă bugetul e încă nesigur*

Ovidiu Nahoi: Domnule comisar, pe 2 decembrie  veţi fi la Bucureşti. Ce aveţi să transmiteţi guvernului român?

Janusz Lewandowski: Prezenţa mea la Bucureşti face parte dint-un ciclu de vizite în toate capitalele Uniunii Europene, pentru că am nevoie să discut direct cu oamenii politici din fiecare ţară, înainte de a pregăti o perpective bugetară pentru perioada de după 2013, mai ales într-o perioadă ca cea de acum, de austeritate şi de egoism al fiecărei ţări când vine vorba de cheltuieli naţionale. Europa nu mai e la fel ca acum 10 ani…
 
 O.N.:De ce nu mai e la fel?
 
 J.N.: Pentru că UE nu mai discută despre o finalitate, despre o ţintă a integrării europene  - asta era la modă în anii 90. Acum ţintele noastre sunt luate treptat, deoarece este nevoie să răspundem celor mai urgente nevoi şi provocări din prezent.  În 2020, Europa va fi într-o lume nouă, cu mai multe influenţe şi puteri economice, cum ar fi Asia, şi va trebui să asimilăm schimbările şi să ne mulăm în jurul lor.
 
O.N.:România nu doreşte ca perepsctivele financiare pentru viitorul ciclu bugetar să fie discutate la următorul summit european. Veţi încerca să-I faceţi pe liderii români să se răzgândească?
 
J.L.: Nu vreau să le schimb punctul de vedere, sunt deschis părerilor lor si pozitiei României. Iar Comisia are dreptul să îşi prezinte propria viziune, în iunie anul viitor. Nu e bine să ne limităm perspectivele până atunci doar la declaraţiile unor lideri politici, dar ar trebui să ascultăm părerile tuturor şi să luăm o decizie autonomă, referitor la felul care ne vom prezenţa strategiile.
 
O.N.: După părerea dumneavoastră, de ce a eşuat în Parlamentul European proiectul de buget pe 2011?
 
 J.L.: Nu s-a mai întâmplat din 1984, e ceva ieşit din comun să nu se cadă de acord asupra bugetului anual. Stabilirea bugetului este cea mai grea responsabilitate, pentru că sunt diferite interese naţionale şi grupuri de interese care fac presiuni asupra întocmirii sale. Dar anul acesta a fost şi mai dificil,  în ciuda faptului că Tratatul de la Lisabona, adoptat anul trecut, trebuia să faciliteze procesul. Dar neînţelegerea nu e legată de buget în mod direct, ci de probleme interinstituţionale, de rolul parlamentului. Ne vorba de cifre, propunerea deja s-a discutat şi a fost prezentată public. Noi acum accelerăm procesul de adoptare a  noului proiect de buget, am terminat propunerea mai repede, acum aşteptăm răspunsul Consiuliului de Miniştri. Dar mă aştept ca de data aceasta toţi să fie de acord.


O.N.: Şi ce se va întâmpla dacă, totuşi, nu se va cădea de accord? România,  de exemplu, cum va fi afectată?
 
J.N.: România a fost una dintre ţările care le-a oferit fermierilor multe plăti directe în 2010 şi UE trebuie să îi dea banii înapoi. Însă bugetul e încă nesigur. Ar trebui să avem 30 miliarde de euro pentru ianuarie şi februarie şi, dacă bugetul nu se aprobă, avem doar 7,2 miliarde de euro pentru cele două luni. UE are o sferă de acţiune redusă, până nu se decide asupra bugetului. Toate corpurile internaţionale care supravagheaza tranzacţii financiare nu pot opera fără a cunoaşte bugetul. Nu putem reacţiona la factori externi, cum ar fi întâmplări neprevăzute, dezastre natural. Cum au fost, de pildă, inundaţiile din România, produse în acest an. Dar bugetul a început să aibă noi roluri, nu se îndreaptă numai spre fermieri.

O.N.: Care sunt răspunsurile specific ale noului proiect de buget la adresa crizei financiare?

J.L.: Sunt două noi funcţii principale ale bugetului în momentul de faţă. În primul rând, să fie parte din procesul de salvare economică al ţărilor UE. Şi în al doilea rând, ar trebui să ajute la disciplinarea financiară a statelor. Dar bugetul european ar trebui să fie văzut şi din perspectiva fondurilor structurale din cadrul politicii de coeziune şi dezvoltării rurale, care reprezintă o parte importantă din bani. De fapt, în ţara mea, Polonia, aceste fonduri se poate spune că au ajutat-o să amelioreze criză financiară. Au atras noi investiţii şi au creat noi locuri de muncă.  Sunt mulţi factori de avut în vedere ca să înţelegem creşterea economică a Poloniei din 2009, dar cu siguranţă fondurile structurale au revigorat economia locală şi chiar regională. 
 
 O.N.: Aveţi o strategie de restructurare a politicii bugetre în perspective noului cialcu, care va începe după 2013?
 
J.L.: Da, şi inclusiv din acest motiv merg în vizită în fiecare stat membru UE. Noi deja am început să pregătim noua strategie împreună cu comisarii Hahn şi Cioloş pentru îmbunătăţirea felului în care sunt administrate cele mai importante fonduri, cele pentru politică de coeziune.  Ar trebui să fim ambiţioşi, avem o noua viziune pentru Europa, şi anume Europa 2020, dar în acelaşi timp cred că ar trebui să fim şi realişti.  Să ne uităm la economii, să ne uităm la ce s-a cheltuit, la nivel naţional, mai ales. Cei cu o contribuţie netă la buget ar vrea că aceasta să scada, nu să crească. Asta e situaţia, cel puţin momentan.  Europa, mai ales după adoptarea tratatului de la Lisabona, are mai multe responsabilităţi. Şi nu poate exista “mai multă Eurpă” pe mai puţini bani. Ar trebui să fim realişti, ar trebui să justificam cheltuielile mult mai bine, însă un buget de 1% din PIB-ul Uniunii este un buget mic, de fapt. Din 2000 până acum, bugetele naţionale au crescut în media cu 38%, iar bugetul UE cu 67% . Dar Uniunea s-a mărit cu 12 noi state membre. Asta de fapt înseamnă că suntem destul de modeşti financiar, în ciuda extinderii. 
 
 O.N.: Mulţi spun că acest buget este făcut păentru Bruxelles, nu în primul rând pentru statele membre. Cum comentaţi?
 
J.N.: Cunosc. Trebuie să spunem foarte clar şi răspicat că banii alocaţi pentru cheltuieli administrative sunt de 5,6% din buget, iar în 2011 vor fi în jur de 5,8%. Asta înseamnă că aproape 95% din buget este rezervat beneficiarilor direcţi, statelor membre. 
 
 
O.N.: Când Serviciul Dimplomatic European va intra în funcţiune, acest procent se va schimba cumva? 
 
J.N.: Nu, deloc. Vom face angajări din Comisie,din Consiliu şi serviciile diplomatice ale statelor membre. Există nişte cheltuieli, într-adevăr, dar nimic care să afecteze bugetul.