Efectul Trump. Un partid de opoziție pro-independență a câștigat alegerile din Groenlanda
0Partidul de opoziție Demokraatit (Democraţii), de centru-dreapta, a obținut cele mai multe voturi, 29,9%, în alegerile legislative de marţi, dominate de amenințarea lui Donald Trump de a prelua controlul asupra insulei, relatează agențiile de presă.
Prezența mare la vot, de peste 70%, ar putea fi un efect Trump, după ce preşedintele american și-a exprimat repetat interesul ca insula arctică să intre în componenţa SUA.
Democraţii sunt urmați de partidul naționalist Naleraq (Punctul de orientare), cu 24,5%, conform cifrelor oficiale.
Partidele din coaliţia aflată până acum la putere - partidul de stânga ecologist Inuit Ataqatigiit (Comunitatea Poporului, IA) şi partidul social-democrat Siumut (Înainte) - s-au plasat pe locurile trei (21.4%) şi patru (14.7%), cumulând 36% din voturi, în scădere de la 66,1% în 2021.
Demokraatit, formaţiune autoproclamată „social-liberală” şi-a triplat scorul faţă de alegerile precedente (2021) și este favorabilă independenţei față de Danermarca într-o perspectivă mai îndepărtată. În schimb, Naleraq susţine accederea rapidă la independenţă.
„Oamenii vor schimbare... Ne dorim mai multe afaceri pentru a ne finanța bunăstarea. Nu vrem independență mâine, vrem o bază solidă”, a declarat Jens-Frederik Nielsen, liderul Demokraatit și fost ministru al industriei și mineralelor.
Întrucât niciunul dintre partide nu a obţinut o majoritate în parlamentul (Inatsisartut) de 31 de locuri, vor fi necesare negocieri în vederea unei alianțe așteptată în principal să elaboreze modalităţile şi un calendar care să ducă spre independenţa pe care o doresc marea majoritate a celor 57.000 de locuitori.
„Respectăm rezultatul alegerilor”, a reacţionat pe postul de radio KNR premierul în exerciţiu, Mute Egede
„Democraţii sunt deschişi la discuţii cu toate partidele şi în căutarea unităţii, în special ţinând cont de ceea ce se întâmplă în străinătate", a declarat tânărul lider al formaţiunii, Jens-Frederik Nielsen, în vârstă de 33 de ani, fost campion de badminton groenlandez.
„Cred cu tărie că vom începe foarte curând să trăim o viață bazată mai mult pe cine suntem noi pe cultura noastră, pe propria noastră limbă și vom să elaborăm reglementări bazate pe noi, nu pe Danemarca”, a declarat Qupanuk Olsen, candidatul principalului partid pro-independență Naleraq.
Inge Olsvig Brandt, un candidat pentru partidul de guvernământ Inuit Ataqatigiit, a spus:
„Nu avem nevoie de independență acum. Avem prea multe lucruri la care trebuie să lucrăm. Cred că trebuie să lucrăm cu noi înșine, cu istoria noastră și vom avea o mulțime de muncă de vindecare cu noi înainte de a putea face următorul pas”.
Un sondaj din ianuarie, comandat de ziarele daneze și groenlandeze, a constatat că 85% dintre groenlandezi se opun să devină parte din SUA, aproape jumătate fiind de părere că interesul lui Trump este o amenințare, potrivit Reuters.
Mândria inuită
Interesul vocal al lui Trump a zdruncinat status quo-ul și, atingând sentimentul de mândrie al poporului indigen în cultura lor inuită, a pus independența în prim-plan în alegeri.
În dezbaterea finală la radiodifuzorul de stat din Groenlanda KNR, luni seara, liderii celor cinci partide aflate în prezent în parlament au declarat în unanimitate că nu au încredere în Trump.
„Încearcă să ne influențeze. Pot să înțeleg dacă cetățenii se simt nesiguri", a declarat Erik Jensen, liderul partenerului de coaliție guvernamentală Siumut.
Un sondaj din ianuarie a sugerat că majoritatea locuitorilor Groenlandei susțin independența, dar au opinii împărțite în ceea ce privește momentul oportun.
Inițial, campania electorală s-a concentrat pe furia și frustrarea îndreptate asupra greșelilor istorice ale Danemarcei, potrivit lui Julie Rademacher, un consultant și fost consilier al guvernului Groenlandei.
„Dar cred că teama de abordarea imperialistă a SUA a devenit în ultima vreme mai mare decât furia față de Danemarca”, a spus Rademacher.
Reuters a vorbit cu mai mult de o duzină de groenlandezi din Nuuk și cu toții au declarat că sunt în favoarea independenței, deși mulți dintre ei și-au exprimat îngrijorarea că o tranziție rapidă ar putea afecta economia și depriva insula de serviciile de asistență socială nordică, precum asistența medicală universală și școlarizarea gratuită.
„Nu vrem să facem parte din SUA din motive evidente; asistență medicală și Trump”, a spus Tuuta Lynge-Larsen, angajat al unei bănci și rezident în Nuuk, adăugând că aceste alegeri au fost deosebit de importante. „Nu ne place atenția, pe scurt.”
Insula posedă resurse naturale substanțiale, inclusiv minerale critice, cum ar fi pământurile rare utilizate în industriile de înaltă tehnologie, de la vehicule electrice la sisteme de rachete.
Totuși, Groenlanda a întârziat să le extragă din cauza preocupărilor legate de mediu, a vremii severe și a controlului aproape total al Chinei asupra sectorului, ceea ce a făcut dificil pentru companiile din alte țări să facă profit sau să își asigure clienți.
Angajamente față de investiții
Trump a refuzat inițial să excludă forța militară pentru a prelua controlul asupra teritoriului, stârnind panică printre groenlandezi, însă ulterior și- a îndulcit poziția, declarând că va respecta voința localnicilor și că este „gata să investească miliarde de dolari” dacă aceștia aleg să se alăture SUA.
Egede a subliniat că insula nu este de vânzare și a pledat pentru un guvern de coaliție care să reziste presiunii externe. Într-un interviu difuzat luni de radiodifuzorul danez DR, el a respins oferta lui Trump ca fiind lipsită de respect, exprimându-și, în schimb, disponibilitatea de a coopera cu alte țări.
Prim-ministrul Danemarcei a spus că Groenlanda nu este de vânzare, dar a precizat că localnicii sunt singurii în măsură să-și decidă viitorul.
Toate cele șase partide politice principale susțin independența, dar au vederi diferite în ceea ce privește modalitatea de o obține și calendarul.
Partidul pro-independență Naleraq, principala forță de opoziție, a luat avânt înaintea alegerilor, susținut de interesul SUA și de noi acuzații privind exploatarea istorică de către Danemarca a bogăției minerale a Groenlandei.
Partidul consideră că atenția SUA întărește poziția Groenlandei în discuțiile de secesiune cu Danemarca și își propune să aducă la vot un acord cu Copenhaga înainte de următoarele alegeri, peste patru ani.
Insula a fost prinsă într-o cursă geopolitică pentru dominație în Arctica, unde topirea calotelor glaciare face resursele sale mai accesibile și deschide noi rute de transport maritim. Atât Rusia, cât și China au intensificat activitatea militară în regiune.
Groenlanda este fostă colonie daneză și este teritoriu din 1953. A obținut o oarecare autonomie în 1979, când s-a format primul său parlament, dar Copenhaga are controlul asupra afacerilor externe, apărării și politicii monetare, furnizând aproape un miliard de dolari pe an economiei insulei.
În 2009, a câștigat dreptul de a-și declara independența față de Danemarca prin referendum, însă nu a acționat în acest sens pe fondul îngrijorării că nivelul de trai ar scădea fără sprijinul financiar din partea acestei țări.
Se încarcă comentariile...
