Deutsche Welle: Estul Europei duce lipsă de „educaţie democratică”
0
În ultimele luni, măsurile controversate adoptate de România şi de Ungaria au dat semnale de alarmă Comisiei Europene. Experţii dau vina pe lipsa experienţei democratice.
Reformele politice maghiare, împotriva cărora s-a protestat îndelung, erau proaspete în amintirea preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, atunci când s-a răspândit vestea încălcărilor constituţionale din România. În timp ce susţinea raportul despre progresul ţării sale (Portugalia), Barosso a specificat că legea şi independenţa sistemului juridic sunt ameninţate, relatează Deutsche Welle.
„Evenimentele din România ne-au zdruncinat încrederea”, a comentat Barosso.
Bulgaria, care s-a alăturat Uniunii Europene în 2007, împreună cu România, a primit o avertizare asemănătoare. Raportul lui Barosso a făcut parte din Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), care vizează atât ţara noastră, cât şi Bulgaria. MCV susţine că Bulgaria nu şi-a îndeplinit ţelurile propuse, de îmbunătăţire a sistemului judiciar şi de luptă împotriva corupţiei.
Povară istorică
Potrivit lui Wolfgang Höpken, profesor de istorie la Universitatea din Leipzig, specializat în istoria ţărilor din sud-estul Europei, aceste „deficite democratice” sunt cauzate, parţial, de experienţa limitată în menţinerea sistemelor democratice.
Höpken a scos în evidenţă faptul că, încă dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial, Bulgaria şi România nu au avut baze solide pentru democraţie. Mai târziu, regimul comunist din cele două ţări a agravat problemele prin stârnirea neîncrederii populaţiei în instituţiile publice.
După căderea Cortinei de Fier, Bulgaria şi România s-au confruntat cu provocarea unică de a-şi reforma sistemele economice şi politice în acelaşi timp.
„Acest lucru a fost o mare povară pentru ambele societăţi. Ar fi fost naiv din partea noastră să ne aşteptăm la stabilirea imediată a unor sisteme democratice fără defecte ”, mai spune Höpken.
Rivalii politici denumiţi „duşmani ai statului”
Moştenirea lăsată de regimul comunist şi lipsa de „educaţie democratică” au generat o tendinţă de securizare a poziţiilor obţinute în stat de elitele celor două ţări, înainte de orice altceva. Din punctul lor de vedere, constituţia este o formalitate. Câteodată, comportamentul acestor elite este de-a dreptul neconstituţional. Printr-o serie de şiretlicuri, încearcă să submineze independenţa juridică, să limiteze puterea Curţii Constituţionale şi să erodeze puterea instituţiilor publice.
Franz-Lothar Altmann, profesor de relaţii internaţionale la Universitatea din Bucureşti, explică: „Ascuns sub toate aceste nereguli este un concept fundamental: «Oponentul meu politic este un duşman ce trebuie înfrânt prin orice mijloace». Ceea ce lipseşte din această idee este o cultură de bază a discuţiilor politice, o cultură parlamentară.”
Acesta este unul din motivele introducerii Mecanismului de Cooperare şi Verificare ţărilor precum România şi Bulgaria. Când aceste două state s-au alăturat Uniunii Europene era clar că nu îndeplineau criteriile aderării, aşa că au fost supuse supravegherii experţilor.
Dublu standard?
Între timp, critici din anumite ţări est-europene au acuzat puterile vestice de aplicarea unui dublu standard. „De ce vrea UE să penalizeze numai ţările est-europene?”, se întreabă o publicaţie din Ungaria.
Acest ziar a argumentat că UE se amestecă în problemele interne ale membrilor est-europeni mai mult decât în scandalurile ţărilor vestice. Exemplele date au fost sistemul judiciar aflat în subordinea prim-ministrului italian, Silvio Berlusconi şi expulzarea ţiganilor de către Franţa aflată, atunci, sub conducerea lui Nicolas Sarkozy.
Wolfgang Höpken a avertizat ţările vestice ale Europei împotriva atitudinii condescendente pe care o aplică vecinilor de la Est. „Chiar şi în ţările democratice vestice sunt comise, destul de des, greşeli jenante”, spune Höpken.
Calea către progres
Criticile la adresa României şi a Bulgariei au ridicat iar problema aderării lor premature la blocul comunităţii. „Poate că am fost prea naivi atunci şi prea grăbiţi”, adaugă Altman. Procesul de transformare al ţărilor estice şi centrale nu s-a încheiat. Comisia Europeană poate ajuta acest proces prin monitorizare, citări şi sancţiuni.
Intervenţia comisiei a dat deja roade. Premierul României, Victor Ponta şi omologul său ungar, Viktor Orban, au dat înapoi şi au modificat unele din măsurile controversate aplicate. Sunt semne că şi Bulgaria ia corupţia şi crima organizată mult mai în serios. Asemenea paşi poate îi vor câştiga şi pe sceptici.
Se încarcă comentariile...
