Analiză De ce a intensificat Putin atacurile cu rachete și drone asupra Ucrainei. Rusia pregătește o operațiune împotriva alimentării cu apă a Ucrainei, avertizează Zelenski

După recentele discuții privind o posibilă soluționare pașnică, desfășurate la Miami, președinții Volodimir Zelenski și Donald Trump au exprimat poziții diametral opuse în ceea ce privește încheierea războiului dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei. De ce evaluările liderilor de la Kiev și Washington sunt atât de divergente și ce alimentează ofensiva cu rachete și drone a Kremlinului — acestea sunt întrebările la care analiștii încearcă să răspundă.

Atac cu racehte în Harkov/FOTO:EPA/EFE

Din seara zilei de 25 martie, rușii au atacat Ucraina cu 153 de drone de atac de diferite tipuri. Forțele de apărare aeriană au neutralizat 130 dintre acestea.

Până joi la ora 08:00, apărarea aeriană a doborât/suprimat 130 de drone inamice Shahed, Gerbera, Italmas și alte tipuri de drone în nordul, sudul și estul țării.

Au fost înregistrate 16 drone care au lovit 11 locații, precum și căderea de drone doborâte (fragmente) în cinci locații.

Rușii au lansat drone de atac de tip dronă Shahed, Gerbera, Italmas și alte tipuri de drone din orașele rusești Bryansk, Orel, Kursk, Millerovo și Primorsko-Ahtarsk, precum și din Gvardiske și Ciaudi, în Crimeea ocupată temporar.

Atacul aerian a fost respins de aviație, trupe de rachete antiaeriene, unități de război electronic și sisteme fără pilot, precum și de grupuri mobile de foc ale Forțelor de Apărare ale Ucrainei.

Atacul este în desfășurare, mai multe drone inamice rămânând în spațiul aerian. Forțele de Apărare au îndemnat populația să nu se ignore regulile de siguranță.

Aproximativ 100 dintre ele erau „Shaheeds”.

Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că Rusia pregătește o operațiune împotriva sistemelor de alimentare cu apă ale Ucrainei în lunile următoare.

„Știm că rușii pregătesc o operațiune împotriva sistemelor de alimentare cu apă în lunile următoare. Fiecare comunitate trebuie să aibă o atitudine serioasă, o atitudine absolut responsabilă față de protejarea instalațiilor relevante.”

„Am instruit oficialii guvernamentali și echipa Cabinetului Președintelui să colaboreze și cu armata noastră în probleme de apărare aeriană, inclusiv protecția împotriva dronelor, în regiunile vestice ale Ucrainei. Trebuie să adăugăm linii de apărare - aceasta este o sarcină clară.”

Luni și marți au fost alte atacuri masive cu drone și rachete.

Trump visează la pace

În pofida noilor atacuri masive ale Rusiei asupra infrastructurii civile ucrainene, liderul de la Casa Albă și-a exprimat din nou convingerea că Kievul și Moscova sunt „foarte aproape” de a pune capăt războiului. Declarația a fost făcută în cadrul unui briefing, unde Trump a subliniat că și-ar dori ca liderii celor două state „să se așeze, în sfârșit, la masa negocierilor și să ajungă la un acord”.

„Cred că sunt aproape, spun asta de mult timp. Am rezolvat opt conflicte — toate ar fi trebuit să fie mai complicate decât acesta. Acesta ar trebui să fie cel mai simplu”, a afirmat liderul american, reiterând și ideea că Zelenski și Putin „se urăsc cu adevărat”. „Ura nu ajută la încheierea acordurilor”, a concluzionat Trump — o opinie care contrastează puternic cu poziția exprimată la Kiev.

Președintele ucrainean, comentând noile atacuri, a fost categoric: amploarea bombardamentelor demonstrează clar că Rusia nu are nicio intenție reală de a încheia războiul. Mai mult, implicarea Moscovei în sprijinirea Iranului amplifică instabilitatea regională. În aceste condiții, fără presiuni suplimentare și fără pierderi semnificative pentru Rusia, nu există premise pentru revenirea la pace.

Escaladarea ca instrument de presiune

Politologii consideră că intensificarea atacurilor reprezintă un semnal deliberat. Rusia transmite, fără echivoc, că nu este interesată de negocieri reale. Loviturile asupra orașelor precum Liov sau asupra infrastructurii civile confirmă caracterul pur formal al „gesturilor de pace” mimate anterior.

În același timp, Moscova încearcă să influențeze poziția Statelor Unite, împingând ideea unor concesii teritoriale din partea Ucrainei. Aceasta ar constitui, de fapt, miezul strategiei ruse în cadrul așa-ziselor negocieri.

Experții subliniază și o trăsătură constantă a politicii Kremlinului: un sentiment de superioritate alimentat de mentalitatea imperială. În această logică, Rusia tratează orice actor perceput drept mai slab cu dispreț și presiune.

Pe fond, procesul diplomatic pare blocat. Statele Unite au revenit la o formulă clasică de „diplomație navetă”, discutând separat cu fiecare parte. Această abordare indică o criză a negocierilor trilaterale și lipsa unor condiții reale pentru un compromis.

Negocierile – doar decor?

Atacurile recente, inclusiv cele asupra centrului orașului Liov, sunt interpretate ca parte a unei strategii de destabilizare internă a Ucrainei. Prin aceste acțiuni, Rusia încearcă să inducă ideea că statul ucrainean nu își poate proteja cetățenii, în timp ce își maschează propriile eșecuri tactice.

Totodată, bombardamentele servesc și unei agende de influență în culisele negocierilor, unde narativul promovat de Moscova urmărește să prezinte Ucraina drept o parte lipsită de „cărți de joc”.

În realitate, spun analiștii, șansele unei soluții diplomatice sunt minime în acest moment. Direcția conflictului va fi decisă, cel mai probabil, pe câmpul de luptă. În paralel, Rusia acționează cu convingerea că nu va suporta consecințe serioase pentru atacurile asupra infrastructurii civile.

De unde vine această îndrăzneală

Pe lângă presiunea directă asupra populației ucrainene, Kremlinul urmărește și un alt obiectiv: influențarea opiniei publice interne din Ucraina, în ideea creșterii numărului celor dispuși să accepte compromisuri teritoriale.

Date sociologice recente arată că o parte a populației ar lua în calcul astfel de concesii într-un scenariu ipotetic, iar propaganda rusă exploatează intens aceste rezultate.

În același timp, autoritățile de la Moscova încearcă să distragă atenția propriului public. În ultimele luni, atacurile ucrainene pe teritoriul Rusiei s-au intensificat, generând nemulțumiri interne. La acestea se adaugă tensiuni legate de restricții digitale și alte măsuri controversate ale autorităților.

În acest context, demonstrațiile de forță devin un instrument de consolidare a imaginii puterii.

Nu în ultimul rând, contextul internațional contribuie la această dinamică. Reacțiile slabe ale comunității internaționale, inclusiv lipsa unor decizii ferme în cadrul ONU, transmit un semnal de impunitate. În logica Kremlinului, absența sancțiunilor reale încurajează continuarea și chiar intensificarea acțiunilor agresive.

Concluzia experților este una tranșantă: în lipsa unor costuri reale, Rusia va continua să folosească teroarea ca instrument strategic, mizând pe ideea că impunitatea generează, inevitabil, escaladare.