Cum a ajuns o minciună grosolană despre un urs polar să servească propaganda Kremlinului. Ținta: cancelarul Germaniei
0„Cancelarul german Friedrich Merz a împușcat o ursoaică polară și pe cei doi pui ai ei într-o excursie de vânătoare în Canada.” O știre revoltătoare, difuzată cu aplomb în această vară de o așa-zisă publicație canadiană, „Toronto Journal”. O imagine cu un urs însângerat și un Merz cu privire rece, încruntată, a fost suficientă pentru ca rețeaua de influenceri pro-Kremlin să preia și să distribuie mesajul pe platformele sociale. Problema? Niciun cuvânt nu era adevărat.
Așa a început una dintre cele mai recente și mai vizibile operațiuni de dezinformare lansate dinspre Rusia și îndreptate împotriva unui lider european aflat în prim-planul sprijinului pentru Ucraina. Numele „Merz” s-a adăugat rapid pe lista celor vizați direct de mașinăria de propagandă a Kremlinului – o mașinărie devenită tot mai sofisticată și mai adaptabilă.
O știre fabricată din inteligență artificială și propagandă veche
Așa-zisa mărturie a unui ghid inuit, care ar fi fost „oripilat” de ceea ce cancelarul german ar fi făcut, a fost atribuită unui interviu video care s-a dovedit ulterior a fi generat cu inteligență artificială. Nu doar că excursia de vânătoare nu a avut loc, dar nici „Toronto Journal” nu există în realitate ca publicație legitimă.
Scopul campaniei era clar: discreditarea rapidă a noului cancelar al Germaniei, aflat în funcție de doar patru luni, dar deja angajat ferm în sprijinirea Ucrainei și în menținerea unei linii dure față de Rusia.
„Germania este un obiectiv special”, a declarat pentru presă un oficial occidental din domeniul informațiilor. „Rusia este capabilă să reacționeze rapid și flexibil la evenimentele din Germania și să le transforme în narațiuni utile pentru propaganda sa. Este înfricoșător cât de eficientă și de orientată pe termen lung este această strategie.”
Merz, ținta perfectă pentru Moscova
Pentru Kremlin, Friedrich Merz este ținta ideală. Are o poziție fermă împotriva Rusiei, a susținut activ sprijinul militar și financiar pentru Ucraina și a reușit să mobilizeze aliați europeni în aceeași direcție. În acest context, atacurile informaționale la adresa sa s-au intensificat.
Pablo Maristany de las Casas, expert în dezinformare la Institute for Strategic Dialogue (ISD), spune că „sprijinul vocal al lui Merz pentru Ucraina l-a transformat într-o țintă prioritară. Campaniile de dezinformare s-au întețit, devenind din ce în ce mai agresive.”
În Germania, astfel de povești sunt diseminate prin site-uri obscure, care alternează știri reale cu articole fabricate, dând impresia de legitimitate. Influenceri precum Alina Lipp — sancționată deja de Uniunea Europeană pentru propagarea de narațiuni destabilizatoare — joacă un rol-cheie în distribuirea acestor materiale.
„Fake or true?!”, întreba Lipp pe platforma X, alimentând suspiciunile și stârnind valuri de reacții în spațiul virtual.
Vânători imaginare, boli inventate, dosare fabricate
Tactica de a folosi povești cu vânători și animale sălbatice nu este nouă. În campania prezidențială din SUA din 2024, vicepreședinta Kamala Harris a fost ținta unei știri false similare, în care era acuzată că ar fi ucis un rinocer în Africa. Astfel de narațiuni spectaculoase, dar complet nefondate, servesc unui scop clar: decredibilizarea liderilor occidentali prin emoție, șoc și indignare.
În cazul lui Merz, campania a continuat cu acuzații tot mai grave. Un alt articol fals, care a circulat intens pe Telegram și forumuri conspiraționiste, susținea că liderul german ar suferi de o „tulburare de personalitate instabilă” și ar fi avut o tentativă de sinucidere în 2017. „Dovada” era un document medical falsificat.
Aceste campanii au fost legate de rețeaua rusească Storm-1516, cunoscută pentru tehnicile sofisticate de manipulare: crearea de site-uri fictive, clipuri generate cu AI și „mărturii” fabricate.
Când vulnerabilitatea internă alimentează atacurile externe
Situația este agravată și de contextul politic intern. Cancelarul Merz nu se bucură de o popularitate ridicată: un sondaj ARD Deutschlandtrend arată că doar 22% dintre germani mai susțin guvernul său, iar doar 26% îl consideră pe Merz un lider de încredere.
În acest context, orice campanie de dezinformare prinde mai ușor rădăcini. Alternative für Deutschland (AfD), partidul de extremă dreaptă și simpatizant al Rusiei, câștigă teren, iar atacurile informaționale servesc indirect obiectivelor sale.
„Obiectivul Kremlinului este clar”, avertizează un alt oficial occidental. „Să destabilizeze, să divizeze, să discrediteze. Să profite de fiecare fisură din societățile occidentale.”
Un răspuns dificil într-o bătălie asimetrică
Răspunsul autorităților germane este limitat, în parte din cauza legislației stricte privind protecția datelor și a lipsei de coordonare între instituțiile federale și cele regionale.
„Statul german are foarte puține instrumente eficiente de reacție”, afirmă Stefan Meister, expert la Consiliul German pentru Relații Externe. „Este o problemă sistemică.”
Ministerul de Interne susține că guvernul german urmărește o „abordare amplă, la nivelul întregii societăți”, care implică educarea publicului și campanii de informare țintite. Dar realitatea arată că valul dezinformărilor este greu de oprit, mai ales când acestea exploatează emoțiile, neîncrederea și diviziunile deja existente.
Se încarcă comentariile...
