Cum a ajuns Belgia „veriga slabă” în efortul Europei de a finanţa Ucraina
0În timp ce Bruxelles-ul caută soluţii pentru a acoperi golurile tot mai adânci din bugetul Ucrainei, Belgia a devenit, aproape peste noapte, cel mai sensibil punct al frontului diplomatic european. Premierul Bart De Wever a blocat planul Comisiei Europene privind utilizarea activelor ruseşti îngheţate în conturile gigantului financiar Euroclear, calificând ideea drept „prea riscantă”.
De Wever, 54 de ani, liderul naţionaliştilor flamanzi şi proaspăt instalat la conducerea guvernului federal, a transmis clar colegilor europeni că Belgia nu îşi poate asuma o confruntare juridică directă cu Moscova. Dacă Rusia ar câştiga o eventuală acţiune în instanţă, factura – estimată la aproximativ 140 de miliarde de euro – ar cădea exclusiv în sarcina Belgiei sau a Euroclear, avertizează premierul. „Este o nebunie curată”, le-ar fi spus acesta liderilor europeni, potrivit Politico.
Blocajul a venit într-un moment critic pentru UE. Liderii europeni erau deja pregătiţi să treacă la etapa următoare: cum vor fi folosiţi banii. Parisul insista ca achiziţiile de armament finanţate prin acest credit reparatoriu să fie făcute exclusiv din Europa. Alte state considerau că Ucraina nu poate fi constrânsă. Totul s-a prăbuşit însă în clipa în care Bruxellesul belgian a spus „nu”.
Un front european fisurat
Efectele sunt vizibile: preşedintele Volodimir Zelenski şi aliaţii europeni apar, din nou, divizaţi într-un moment în care Casa Albă, sub conducerea preşedintelui Donald Trump, îşi intensifică presiunile pentru negocieri directe între Kiev şi Moscova. Iar Rusia „savurează momentul”, după cum admite un diplomat european.
UE speră să ajungă la o soluţie înainte de summitul din 18 decembrie. Numai că, spun oficialii europeni consultaţi de Politico, nu există semne că premierul belgian îşi va schimba poziţia. „Nu vom pune riscuri de sute de miliarde pe umerii Belgiei. Nici azi, nici mâine, niciodată”, a repetat De Wever.
Tensiuni cu Berlinul şi ecouri interne la Bruxelles
Surse europene afirmă că relaţia deja tensionată dintre De Wever şi noul cancelar german Friedrich Merz a complicat negocierile. Merz, perceput ca impulsiv de anumiţi aliaţi, a alimentat temerile Belgiei în septembrie, când a cerut public Europei să folosească activele ruseşti îngheţate pentru finanţarea Ucrainei — cu mult înainte ca Belgia să fie pregătită să decidă.
Instabilitatea politică internă din Belgia nu a ajutat. De Wever tocmai ieşise din săptămâni de negocieri dificile pentru bugetul naţional şi refuză categoric ideea ca statul său să-şi asume riscuri financiare de zece ori mai mari decât propriile lipsuri bugetare. În plus, Euroclear — una dintre cele mai sensibile infrastructuri financiare ale Europei — a transmis avertismente directe cabinetului premierului, ocolind chiar Ministerul de Finanţe.
Pe fundal, apar şi îngrijorări privind siguranţa fizică a Belgiei. Recent, drone neidentificate au fost observate deasupra aeroportului din Bruxelles şi a unor baze militare belgiene. Bruxelles-ul suspectează activităţi de spionaj în cadrul unui posibil atac hibrid al Rusiei. În acest context, aprobarea folosirii activelor ruseşti ar putea transforma Belgia într-o ţintă predilectă.
Europa, contra-cronometru
Comisia Europeană a amânat publicarea proiectelor legislative necesare pentru operaţionalizarea creditului reparatoriu, spre frustrarea mai multor state baltice şi nordice. Estonia avertizează că „s-a pierdut prea mult timp”. Alte capitale, inclusiv Bruxellesul, cer Comisiei să avanseze mai rapid.
Între timp, două scenarii alternative rămân în discuţie:
-finanţare directă de la bugetele naţionale — o variantă puţin probabilă pentru multe state aflate deja în dificultate bugetară;
-împrumut comun european, în stilul celui folosit în pandemie — idee privită cu suspiciune de „statele frugale”, care nu doresc creşterea datoriei.
În lipsa unui acord pentru creditul reparatoriu, liderii europeni iau în calcul un „plan B”: un credit-fulger pentru a evita colapsul financiar al Ucrainei.
De Wever, însă, rămâne ferm. Într-o scrisoare trimisă Ursulei von der Leyen pe 27 noiembrie, premierul belgian a numit propunerea „fundamental greşită” şi a insistat că Belgia nu va accepta responsabilităţi financiare pe care nu le poate controla.
Un diplomat, iritat de tonul scrisorii, a rezumat tensiunea generală: „El vorbeşte despre banii Belgiei. Dar cum rămâne cu Ucraina?”
În pofida criticilor, premierul belgian are sprijinul propriului guvern — iar Euroclear îi întăreşte poziţia. Următoarele două săptămâni se anunţă decisive. Europa intră într-un nou test al unităţii sale, într-o perioadă în care chiar şi diplomaţii veterani recunosc că nu mai există certitudini.
„Nu este o operaţiune contabilă”, avertizează Estonia. „Este despre locul pe care Europa îl ocupă în istorie.”
Se încarcă comentariile...
