Criza din Grecia. După o noapte albă, liderii europeni din zona euro au ajuns la un acord. Nu va exista un Grexit, dar Atena trebuie să pună în aplicare condiţii dure
0Premierul belgian Charles Michel a anunţat luni dimineaţă, pe Twitter, că liderii zonei euro au ajuns la un acord privind un nou plan de salvare a Greciei. Un proiect de compromis pentru a menţine Grecia în zona euro a fost pus pe masă de cancelarul german, Angela Merkel, de preşedintele francez, François Hollande, premierul elen, Alexis Tsipras, şi de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. „Nu va exista un Grexit“, spune şi Juncker.
Oficialii Băncii Centrale Europene (BCE) vor discuta despre susţinerea cu lichidităţi a băncilor elene, după ce politicienii din zona euro au ajuns la un acord de salvare a ţării în urma unor negocieri maraton care au avut loc la Bruxelles, relatează Bloomberg.
Pentru a ajuta Grecia să acopere necesarul de finanţare pe termen scurt, miniştrii de Finanţe din zona euro trebuie să discute o aşa-zisă finanţare punte, a precizat Tusk. Grecia trebuie să aplice reglementările UE care permit închiderea băncilor cu probleme, costurile fiind suportate de investitori şi creditori.
Până miercuri, Parlamentul din Atena trebuie să aprobe reforma pensiilor şi majorarea TVA, măsuri respinse de greci la referendumul de săptămâna trecută.
Înainte de începerea negocierilor pentru al treilea program de salvare, acordul liderilor din zona euro trebuie aprobat şi de celelalte parlamente. Decizia oficială este aşteaptată până la sfârşitul săptămânii.
Băncile din Grecia sunt închise, retragerile din bancomate sunt limitate la 60 de euro, iar lichidităţile sunt aproape epuizate, astfel că BCE este singura sursă de finanţare pentru sistemul bancar elen.
Peter Spiegel de la „Financial Times“ transmite pe Twitter imagini cu punctele cheie ale acordului.
„În plus, autorităţile greceşti trebuie să realizeze următoarele:
- să dezvolte un program intensiv de privatizare sub o guvernanţă îmbunătăţită; bunuri greceşti vor fi transferate într-un fond independent ce le va transforma în lichidităţi prin privatizare sau alte mijloace. Valorificarea bunurilor va fi una dintre sursele pentru plata viitoarei rate din noul acord care este în valoare de 50 de miliarde de euro, din care 25 de miliarde de euro vor fi folosiţi pentru plata băncilor recapitalizate şi a altor bunuri, iar 50% din ce a rămas (adică 50% din 25 de miliarde de euro) vor fi folosiţi pentru scăderea proporţiei dintre datorie şi PIB, restul de 50% fiind folosiţi pentru investiţii.
Fondul va fi stabilit în Grecia şi va fi condus de autorităţile greceşti sub supravegherea Instituţiilor Europene relevante. În acordul cu Instituţiile şi respectând practicile internaţionale, un cadru legislativ ar trebui adoptat pentru a asigura transparenţa procedurile şi valorificarea adecvată a bunurilor, în concordanţă cu principiile OECD şi standardele privind managementul întreprinderilor deţinute de stat“, se arată în primul extras.
Premierul grec Alexis Tsipras a declarat că Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu într-un pachet de creştere în valoare de 35 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro. El a spus că acordul poate aduce noi investiţii care să ajute Grecia să iasă din recesiune şi să evite prăbuşirea sectorului bancar.
"Acordul este dificil dar am evitat continuarea retragerilor activelor în străinătate. Am evitat un plan de strangulare financiară şi de prăbuşire a sistemului bancar. În această bătălie dură, am reuşit să obţinem restructurarea datoriilor", a afirmat Tsipras în faţa reporterilor după discuţii cu liderii zonei euro care au durat toată noaptea.
„Am reuşit să obţinem restructurarea datoriei şi o finanţare sigură pe termen mediu“, a subliniat Tsipras. În pofida tuturor concesiilor pe care a trebuit să le facă guvernul elen, comparativ cu aspiraţiile sale iniţiale şi după ce s-a angajat din nou să accepte „tutela“ instituţiilor creditoare, Tsipras a promis că va continua să lupte 'pentru restabilirea suveranităţii naţionale'. Acum, „trebuie să luptăm împotriva oligarhiei care a adus ţara în situaţia în care se află acum“, a spus Tsipras.
„Am evitat (...) strangularea financiară şi prăbuşirea sistemului bancar“, a mai spus Tsipras, citat de Reuters, în timp ce DPA citează o altă declaraţie făcută de premierul elen, potrivit căruia acordul Greciei cu creditorii săi menţine ţara în Uniunea Europeană. „Inevitabil, măsurile vor crea tendinţe de recesiune, dar programul de creştere, restructurarea datoriei şi finanţarea pe următorii trei ani“ înseamnă că „Grexit-ul este de domeniul trecutului“, a declarat premierul elen, citat de DPA.
Acordul de luni dimineaţă, a avut loc la doar opt zile după ce grecii au respins cererile iniţiale ale creditorilor, prin referendumului din 5 iulie. Analistul Marc Ostwald de la ADM Investor Services spune pentru „The Guardian“ că măsurile acceptate în noul acord sunt „puţin mai rele“ decât cele respinse în referendum.
Pe termen scurt, spune analistul, Tsipras va trebui să formeze un nou guvern de unitate naţională, imediat ce se reîntoarce la Atena. Până miercuri, 15 iulie, Grecia va trebui să voteze o lege care să aplice TVA în mai multe zone, să taie pensiile, iar Agenţia de statistică să devină independentă. Abia după adoptarea acestor condiţii, poate începe procesul acordării unui nou ajutor financiar. Parlamentul grec va trebui să se grăbească pentru a obţine bani pentru a reuşi să plătească Banca Centrală Europeană, pe 20 iulie.
Premierul belgian Charles Michel a anunţat luni dimineaţă, pe Twitter, că liderii zonei euro au ajuns la un acord privind un nou plan de salvare a Greciei, relatează Sky News.
După negocieri care au durat 16 ore, prim-ministrul belgian a scris pe Twitter: "Acord!".
"Summitul Euro a ajuns la un acord în unanimitate. Toţi suntem gata pentru un program de asistenţă pentru Grecia, cu reforme serioase şi sprijin financiar", a scris de asemenea pe contul său oficial de Twitter preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat luni dimineaţă, după încheierea unui acord privind un nou plan de salvare a Greciei, că „nu va exista un Grexit“, relatează Reuters în pagina electronică.
„Nu va exista un Grexit şi, astfel, suntem mulţumiţi de rezultatele obţinute", a declarat Juncker.
Criza din Grecia. S-a ajuns la un acord de salvare
"Se pare că avem un acord", a declarat la rândul său un purtător de cuvânt al Guvernului cipriot.
Liderii zonei euro şi-au petrecut noaptea încercând să pună la punct termenii unui nou plan de salvare a Greciei, care trebuie să adopte o serie de reforme până miercuri, în caz contrar riscând să iasă din zona euro.
Un al treilea plan de ajutorare a Greciei poate fi pregătit până la sfârşitul lui iulie, dacă liderii zonei euro reuşesc să transmită un semnal politic pozitiv şi în urma validării în parlamentele care este necesar să fie consultate, a declarat un oficial european.
Presa greacă scrie că Atena nu ar fi de acord cu două puncte esenţiale din aceste propuneri de compromis: implicarea FMI în pachetul de măsuri impus după 2016 şi solicitarea de privatizare a unor companii de stat în valoare de 50 de miliarde de euro, aceşti bani fiind apoi ţinuti ca garanţie în alt stat UE, Luxembrurg, după cum ar fi declarat pe surse oficiali implicaţi în negocieri.
Jurnaliştii prezenţi la Bruxelles scriu că oficialii eleni ar fi dispuşi să accepte privatizări de maximum 17 miliarde de euro, cu condiţia ca banii să rămână la Atena.
Olaf Gersemann, business editor la Die Welt, scrie că premierul elen Alexis Tsipras nu a reuşit să convingă Eurogrupul să nu impună Atenei supravegherea FMI pe pachetul de măsuri.
Un fost oficial FMI, Alessandro Leipold, şi-a exprimat surprinderea pe Twitter că Grecia se opune implicării "singurei instituţii care recunoaşte că are nevoie de o scădere a datoriei".
Dacă summitul de duminică noaptea spre luni se dovedeşte concluziv, ar fi necesare "două sau trei săptămâni" ca un al treilea plan de ajutorare - în valoare de peste 80 de miliarde de euro - să fie pus pe picioare, adică "spre sfârşitul lui iulie", a declarat un oficial european, în timpul reuniunii de la Bruxelles, informează AFP care prezintă pricipalele măsuri pe care Europa vrea să se le impună Greciei, inclusiv abandonarea unor părţi de suveranitate, în schimbul unui eventual ajutor.
Criza din Grecia. Grexit provizoriu
"În cazul unui eşec în găsirea unui acord, Greciei i se va propune să negocieze rapid o ieşire temporară din zona euro, cu posibilitatea de a-şi restructura datoria", se arată în acest document obţinut de către AFP. Acest pasaj este pus între paranteze, pentru a se arăta că nu a obţinut acordul tuturor miniştrilor şi că le revenea şefilor de stat şi de guverne să tranşeze. Este pentru prima dată când este evocată atât de clar o asemenea opţiune.
Un nou plan de ajutorare în cifre
Eurogrupul a ajuns la un de acord atât asupra unei estimări a planului de ajutorare a Greciei - între 82 şi 86 de miliarde de euro -, cât şi să ceară Comisiei Europene (CE), Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Centrale Europene (BCE) să încerce să diminueze această anvelopă acţionând asupra fiscalităţii greceşti sau privatizărilor cerute Atenei.
Criza din Grecia. Fără o reeşalonare a datoriei pe termen scurt
În schimb nu a existat un consens asupra spionoasei probleme a sustenabilităţii şi unei eventuale restructurări a datoriei greceşti, pasajul fiind, de asemenea, pus între paranteze. "În contextul unui eventual program (...), Eurogrupul este pregătit să aibă în vedere posibile măsuri suplimentare în vederea unei uşurări a serviciului datoriei greceşti, dacă va fi nevoie", printr-o reeşalonare. În schimb, o reducere pur şi simplu a datoriei este exclusă.
Măsuri urgente pentru guvernul Tsipras
Documentul listează exigenţele impuse de Europa Greciei şi nici în acest caz nu a existat un consens asupra tuturora. Eurogrupul cere Atenei să legifereze de urgenţă în unele dosare fierbinţi până miercuri, în vederea "reconstruirii încrederii" între creditori şi autorităţile elene.
Este vorba despre legiferarea cu privire la TVA, pensii, procedura civilă, independenţa Oficiului grec de Statistică. Aceste legi noi reprezintă o condiţie prealabilă în vederea reluării negocierilor asupra unui plan de ajutorare.
Criza din Grecia. Reforme indispensabile
În cadrul acestor viitoare negocieri, "este necesar ca propunerile greceşti de reforme să fie consolidate în mod considerabil, pentru a ţine seama de puternica deteriorare economică şi bugetară a ţării", se arată în document. Schematic, este vorba despre liberalizarea economiei, prin modificarea, de exemplu, a reglementărilor în vigoare în sectoarele energetic, al pensiilor, pieţei muncii, a celor care privesc munca duminica, perioadele de soldare, brutăriile sau comerţul cu lapte.
Eurogrupul a adăugat patru exigenţe, şi anume accelerarea privatizării, reducerea costurilor administraţiei, facilitarea activităţii de supraveghere a instituţiilor internaţionale şi impunerea unui drept al instituţiilor de a vedea proiecte normative greceşti. În fine, este necesar ca Atena să revină asupra anumitor măsuri adoptate în urma victoriei electorale a Syriza (extremă stânga), la începutul lui 2015 (acest ultim punct nu a obţinut consensul Eurogrupului).
Abandonarea unor părţi din suveranitate
Eurogrupul cere Atenei să-şi abandoneze părţi din suveranitate, odată ce Greciei i se impune să prezinte instituţiilor anumite proiecte de lege înainte să fie trecute prin Parlament. "Este necesar ca Guvernul să consulte şi să obţină acordul instituţiilor asupra oricărui proiect de lege în anumite domenii importante (...) înainte să-l supună unei consultări publice sau Parlamentului", se arată în textul Eurogrupului.
Criza din Grecia a împărţit Europa în două
Discuţiile pentru salvarea de la faliment a Greciei şi păstrarea sa în zona euro, a luat o turnură dramatică, în weekend, după ce miniştrii de Finanţe ai celor 19 ţări ale zonei euro nu au reuşit, să ajungă la un acord.
Duminică dimineaţa devreme, preşedintele Consiliului European Donald Tusk a anulat summit-ul extraordinar al UE – la care trebuia să participle şi preşedintele României Klaus Johannis- programat pentru ieri seară şi i-a convocat la Bruxelles doar pe cei 19 lideri ai zonei euro.
Tensiunile între miniştrii negociatori şi ceilalţi creditori ai Greciei, Banca Centrală Europeană, şi Fondul Monetar Internaţional au atins chiar note personale, ducând chiar la ciocniri verbale între ministrul german de Finanţe Wolfgang Schäuble şi guvernatorul Băncii Centrale Europene, italianul Mario Draghi.
Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble a propus - într-un document de poziţie - ca Grecia fie să-şi îmbunătăţească planul de reforme pe care l-a propus în schimbul unui ajutor, fie să iasă din zona euro pentru o perioadă de cel puţin cinci ani.
Opinia Germaniei a fost împărtăşită de state precum Finlanda, Olanda, Lituania, Slovacia, Estonia şi Slovenia. Comisia Europeană, Franţa, Luxembrugul, Italia, Cipru şi ceilalţi membri ai Eurogrupului s-au opus unei asemenea soluţii.
Ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, a declarat că în cazul unui Grexit, „reputaţia Germaniei în Uniunea Europeana şi în lume ar avea de suferit şi ar duce la o ruptură în inima Europei. Criza din Grecia pare să fid at o lovitură şi celei mai importante alianţe din UE, cea dintre Germania şi Franţa, care, cel puţin în Eurogrup, au ajuns să se contreze fără menajamente.
La sosirea la Bruxelles preşedintele francez François Hollande a declarat că „va face tot ce-i stă în putinţă pentru a se ajunge la o întelegere, nu doar în privinţa Greciei, dar şi a Europei“.
Înaintea întâlnirii miniştrilor de Finanţe din Eurogrup, şi premierul italian Matteo Renzi a criticat dur poziţia Germaniei. Grecia nu are voie să fie umilită, a declarat Renzi pentru cotidianul „Il Messaggero“. „Italia nu doreşte plecarea Greciei din zona euro iar pentru Germania am următorul mesaj: ajunge!“, declara liderul de la Roma.
Politicienii greci au acuzat Germania că vor să răstorne guvernul
Berlinul a fost luat în vizor şi de numeroşi politicieni greci. Dimitrios Papadimoulis, vicepreşedinte al Parlamentului European şi eurodeputat al partidului de guvernământ Syriza, a acuzat Germania că a venit cu noi solicitări la adresa Atenei, pentru a umili statul elen. Într-un interviu televizat, el a afirmat că germanii ar încerca astfel să răstoarne guvernul condus de Alexis Tsipras.
Atena a pierdut încrederea UE
Mulţi lideri europeni au repetat că nu mai au încredere în actualul executiv de la Atena, după referendumul în care majoritatea grecilor s-a pronunţat împotriva măsurilor de austeritate şi reformă. Este pusă la îndoială voinţa guvernanţilor eleni de a aplica serios reformele convenite.
Cancelarul german Angela Merkel declara, ieri, la sosirea la summitul zonei euro de la Bruxelles, că „valoarea cea mai importantă, încrederea, a fost pierdută în discuţiile cu Atena.
Criza din Grecia. Eurogrupul vrea fapte, nu vorbe
Şi pentru că nu mai cred Atena pe cuvânt, miniştrii de finanţe din zona euro au condiţionat un eventual nou program de asistenţă financiară internaţională pentru Grecia, de aprobarea de guver şi parlament a unor măsuri de reforme până miercuri, 15 iulie. Pentru a putea începe astfel de negocieri, miniştrii de finanţe din zona euro vor ca Grecia să modifice taxa pe valoarea adăugată şi sistemul de pensii, să extindă baza de impozitare pentru a creşte veniturile la buget şi să crească independenţa Oficiului naţional de statistică (Elstat).
Se încarcă comentariile...
