Summit pentru salvarea Greciei, astăzi, la Bruxelles. Tsipras va încerca să obţină o restructurare a datoriei

Un nou summit al Uniunii Europene are loc, astăzi, la Bruxelles, de la care se aşteaptă ca liderii celor 28 de state membre să se decidă dacă Grecia va primi un nou pachet de asistenţă financiară, despre care Alexis Tsipras spunea că îi va oferi economiei ţării sale o gură de aer, după mai mult de cinci ani de austeritate.

Conform unor surse de la Bruxelles, UE si FMI ar fi dat undă verde guvernelor din zona euro să accepte un nou bailout pentru Grecia. Creditorii Greciei sunt mulţumiţi, în principiu, de reformele propuse de Guvernul de la Atena în vederea obţinerii unui nou plan de salvare a ţării de la faliment, au declarat surse sâmbătă, iar Parlamentul Greciei susţine măsurile.

Sâmbătă seară, Ministerul german al Finanţelor a propus ieşirea temporară a Greciei din zona euro pe o perioadă de cinci ani, scrie ziarul german Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung (FAS), o informaţie pe Guvernul grec o dezminte, relatează Associated Press în pagina electronică.

Dacă cel de-al treilea pachet va fi aprobat, Atena va primi 53,5 miliarde de euro şi restructurarea parţială a datoriilor, sub forma unui credit pe trei ani.
 

Preşedintele Franţei, Francois Hollande, unul dintre pionii cheie în negocierile cu Grecia din ultimii cinci ani, a salutat ultimele propuneri ale Atenei, numindu-le ”serioase şi credibile”.

Şeful Eurogrupului şi ministru de Finanţe al Olandei, Jeroen Dijsselbloem, a descris propunerile ca ”un text complex”, refuzând însă să intre în detalii.
 

Dar Martin Jäger, purtătorul de cuvânt al Ministerului german al Finanţelor, consideră că, ”nu e de-ajuns ca propunerile din iunie să fie prezentate sub o nouă formă”.

Surse apropiate negocierilor pe cale să înceapă la Bruxelles spun că acordul miniştrilor pentru planul lui Tsipras nu este nicidecum sigur, informează agenţia Reuters. Sursele spun că Germania şi alte ţări din zona euro rămân sceptice faţă de intenţiile guvernului grec de a face reforme adevărate. Iar cererile de finanţare mărită venite ieri de la Atena i-au „alarmat” pe unii oficiali din zona euro – mai scrie Reuters.

La reuniunea de astăzi, Tsipras va căuta să obţină o restructurare a datoriei. Fără o restructurare, datoria rămâne de neplătit, iar dacă Tsipras nu obţine asta se va produce o implozie a coaliţiei guvernamentale Syriza, noi alegeri, iar instabilitatea va fi şi mai mare, riscând să agraveze situaţia pe întregul continent.

Eurogrupul a analizat cererea lui Tsipras

Miniştrii Economiei şi Finanţelor din zona euro s-au reunit din nou sâmbătă pentru a încerca să ajungă la un acord cu Grecia, care să permită ca aceasta să rămână în zona euro şi să înceapă negocierile pentru un al treilea program de ajutor, cu care să iasă din blocajul financiar.

Miniştrii de resort din cele 19 ţări ce au adoptat euro, sub preşedinţia olandezului Jeroen Dijsselbloem, au avut pe masa discuţiilor solicitarea făcută joi de premierul elen Alexis Tsipras, pentru un nou ajutor, al treilea, pentru o perioadă de trei ani şi pentru o sumă în jurul a 50 de miliarde euro.

Parlamentul grec a dat sâmbătă dimineaţă mandat Executivului pentru a continua negocierile cu creditorii pe baza acestor ultime propuneri, cu 251 voturi pentru, 32 împotrivă şi opt abţineri.
 

Ce promite Tsipras

Noul pachet de reforme pe care Atena l-a prezentat instituţiilor internaţionale (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional) include o creştere a impozitelor, a contribuţiilor sociale şi reduceri de pensii, foarte similare propunerilor făcute de Troikă Greciei şi respinse la referendumul din 5 iulie.

Guvernul Tsipras s-a oferit să înceapă aplicarea unora dintre aceste reforme imediat, iar altele cât mai curând, posibil de săptămâna viitoare.
 

Tsipras a solicitat fondului de salvare a zonei euro (ESM) un împrumut până în 2018, a cărui valoare nu a fost încă stabilită, dar s-ar putea situa, conform presei elene, la circa 50 milioane euro, sumă rezultată în urma calculelor FMI privind necesităţile Greciei.

Grecia datorează deja creditorilor săi circa 242 miliarde euro, o sumă care include împrumuturile celor două programe anterioare de ajutor, precum şi alte obligaţiuni la BCE şi bănci centrale din zona euro.

În analiza instituţiilor internaţionale a fost avută în vedere şi sustenabilitatea datoriei elene, un element cheie pentru Grecia, fiindcă reprezintă deja 175% din PIB şi în legătură cu care CE şi FMI au avut divergenţe în trecut.

Dacă se va ajunge la un acord, vor demara negocierile contra cronometru pentru noul pachet de ajutor, valoarea acestuia şi condiţiile.
 

Aceste discuţii vor fi reluate luni, 13 iulie, la reuniunea ordinară a Eurogrupului, în cadrul căreia se va discuta şi despre alegerea unui nou preşedinte al forului, post la care aspiră atât Dijsselbloem, cât şi spaniolul Luis de Guindos.

Decizia liderilor UE trebuie să treacă şi de parlamentele Germaniei, Olandei, Finlandei, Slovaciei, Estoniei şi Austriei

În cazul în care se va decide începerea negocierilor pentru un nou program de ajutor, această decizie trebuie să obţină undă verde şi din partea Parlamentelor Germaniei, Olandei, Finlandei, Slovaciei, Estoniei şi Austriei, conform unor surse europene, demersuri ce vor începe deja de luni, marţi.
 

Luna aceasta, Grecia mai are de făcut o plată, de 3,5 miliarde euro, către BCE, termenul limită fiind 20 iulie.

Pe 30 iunie, autorităţile elene nu au reuşit că achite o tranşă de împrumut de 1,6 miliarde euro către FMI.