Criza din Grecia. The Guardian anunţă că Tsipras a reuşit să scoată din discuţie eliminarea Greciei din zona euro

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunţat duminică anularea summitului european extraordinar privind Grecia prevăzut a avea loc în cursul serii, dar o altă reuniune la nivel înalt, limitată de această dată doar la zona euro, este menţinută pentru a discuta un eventual nou plan de salvare pentru Atena.

UPDATE 06:32

Jurnaliştii prezenţi la negocieri îşi pierd răbdarea, anunţă The Telegraph. Obosiţi şi nervoşi, aceştia vor ca măcar o conferinţă de presă prin care să li se spună care este stadiul negocierilor.

UPDATE 05:06

Tsipras, Merkel, Hollande şi Tusk au încheiat întâlnirea privată şi summit-ul s-a reluat. O conferinţa de presă a fost anunţată pentru ora 6, ora României.

UPDATE 04:02

Economistul irlandez David McWilliams lansează o ipoteză surpriză. Din moment ce întoarcerea la drahmă ar însemna colapsul sistemului bancar grecesc, de ce nu ar apela grecii la yenul chinezesc?

UPDATE 03:31

Cerinţele eurogrupului au revoltat internetul şi chiar şi laureatul premiului Nobel pentru Economie, Paul Krugman, a scris în rubrica sa din New York Times că este prea mult. 

„Cred că îl consideraţi pe Tsipras un incompetent. Cred că vreţi ca Syriza să-şi piardă puterea. Cred că sunteţi de acord chiar şi cu pedepsirea grecilor ălora enervanţi şi-i vreţi în afara zonei euro.

Cu toate astea, lista cererilor eurogrupului este o pură nebunie.[...] Este o trădare grotescă a tot ceea ce ar fi trebuit să fie proiectul european.”, a scris Krugman în editorialul său.

UPDATE 02:20 Tsipras face progrese

Ediţia electronică a The Guardian anunţă că Tsipras pare să fi aflat că transferul celor 50 de miloarde s-ar fi realizat către un fond din Luxemburg, aflat sub controlul Băncii pentru Dezvoltare KfW, din Germania. Astfel, corespondentul The Guardian afirmă că Tsipras pare să fi reuşit să scoată din discuţie eliminarea temporară din zona euro.

UPDATE 02:03 Principalele propuneri de măsuri pe care Europa vrea să i le impună lui Tsipras

Mediafax face un rezumat al ofertei puse pe masă de Europa:

Un Grexit provizoriu, avut în vedere

„În cazul unui eşec în găsirea unui acord, Greciei i se va propune să negocieze rapid o ieşire temporară din zona euro, cu posibilitatea de a-şi restructura datoria”, se arată în acest document obţinut de către AFP.  

Acest pasaj este pus între paranteze, pentru a se arăta că nu a obţinut acordul tuturor miniştrilor şi că le revenea şefilor de stat şi de guverne să tranşeze.

Un nou plan de ajutorare în cifre

Eurogrupul a ajuns la un de acord atât asupra unei estimări a planului de ajutorare a Greciei - între 82 şi 86 de miliarde de euro -, cât şi să ceară Comisiei Europene (CE), Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Centrale Europene (BCE) să încerce să diminueze această anvelopă acţionând asupra fiscalităţii greceşti sau privatizărilor cerute Atenei.

Fără o reeşalonare a datoriei pe termen scurt

În schimb nu a existat un consens asupra spionoasei probleme a sustenabilităţii şi unei eventuale restructurări a datoriei greceşti, pasajul fiind, de asemenea, pus între paranteze. „În contextul unui eventual program (...), Eurogrupul este pregătit să aibă în vedere posibile măsuri suplimentare în vederea unei uşurări a serviciului datoriei greceşti, dacă va fi nevoie”, printr-o reeşalonare. În schimb, o reducere pur şi simplu a datoriei este exclusă.

Măsuri urgente

Documentul listează exigenţele impuse de Europa Greciei şi nici în acest caz nu a existat un consens asupra tuturora. Eurogrupul cere Atenei să legifereze de urgenţă în unele dosare fierbinţi până miercuri, în vederea „reconstruirii încrederii” între creditori şi autorităţile elene. Este vorba despre legiferarea cu privire la TVA, pensii, procedura civilă, independenţa Oficiului grec de Statistică. Aceste legi noi reprezintă o condiţie prealabilă în vederea reluării negocierilor asupra unui plan de ajutorare.

Reforme indispensabile

În cadrul acestor viitoare negocieri, „este necesar ca propunerile greceşti de reforme să fie consolidate în mod considerabil, pentru a ţine seama de puternica deteriorare economică şi bugetară a ţării”, se arată în document. Schematic, este vorba despre liberalizarea economiei, prin modificarea, de exemplu, a reglementărilor în vigoare în sectoarele energetic, al pensiilor, pieţei muncii, a celor care privesc munca duminica, perioadele de soldare, brutăriile sau comerţul cu lapte. Eurogrupul a adăugat patru exigenţe, şi anume accelerarea privatizării, reducerea costurilor administraţiei, facilitarea activităţii de supraveghere a instituţiilor internaţionale şi impunerea unui drept al instituţiilor de a vedea proiecte normative greceşti. În fine, este necesar ca Atena să revină asupra anumitor măsuri adoptate în urma victoriei electorale a Syriza (extremă stânga), la începutul lui 2015 (acest ultim punct nu a obţinut consensul Eurogrupului).

Impunerea abandonării unor părţi din suveranitate

Eurogrupul cere Atenei să-şi abandoneze părţi din suveranitate, odată ce Greciei i se impune să prezinte instituţiilor anumite proiecte de lege înainte să fie trecute prin Parlament. „Este necesar ca Guvernul să consulte şi să obţină acordul instituţiilor asupra oricărui proiect de lege în anumite domenii importante (...) înainte să-l supună unei consultări publice sau Parlamentului”, se arată în textul Eurogrupului.

UPDATE 01:35

O nouă pază la summit, una în care liderii Greciei, Franţei şi Germaniei au o întrevedere separată cu Donald Tusk.

UPDATE 00:53

Delegaţia Letonă anunţă că summit-ul s-ar mai putea prelungi undeva între trei şi cinci ore.

UPDATE 00:19 Negocierile se mişcă greu

După şapte ore de negocieri, nu s-a ajuns la nici o înţelegere, asfel că se preconizează o noapte lungă. 

UPDATE 23:04 Propunerile eurogrupului, „de pe altă planetă”

Un oficial grec a declarat că Tsipras consideră ca fiind „de pe altă planetă” propunerea ca Grecia să transfere 50 de miliarde de euro provenind din active publice. De aemenea, privind excluderea temporară din zona euro, grecii spun „sută la sută nu”.

UPDATE 22:56 Angela Merkel, de neclintit

Conform unor surse din Guvernul elen, Grecia consideră propunerile eurogrupului umilitoare şi dezastruoase. De asemenea, Angela Merkel este cea mai greu de înduplecat. 

UPDATE 21.35 Ce variante are Tsipras

Alexis Tsipras a avut o întâlnire restrânsă, alături de ministrul grec de Finanţe Euclid Tsakalotos, cu Donald Tusk, Angela Merkel şi cu Francois Hollande, în cadrul căreia i-au fost oferite două variante: 

• fie Grecia devine un „teritoriu sub tutela“ zonei euro, acceptând să implementeze încă de săptămâna viitoare reformele propuse
• fie părăseşte zona euro şi va asista neputincioasă la prăbuşirea băncilor sale. 

Între timp, la Atena, aproape 5.000 de greci au ieşit în stradă pentru a protesta faţă de noile măsuri de austeritate impuse Greciei. 

UPDATE 20.14 Din calculele Eurogrup, pentru salvarea Greciei este nevoie de peste 82 de miliarde de euro

Un eventual nou program de asistenţă financiară pentru Grecia este estimat la 82-86 miliarde de euro, potrivit documentului oficial al Eurogrup transmis duminică liderilor statelor membre ale zonei euro, relatează AFP.

„Eurogrupul ia notă de faptul că un eventual program ar avea nevoie de finanţări cuprinse între 82 şi 86 miliarde de euro. Eurogrupul invită instituţiile (Comisia Europeană, FMI şi Banca Centrală Europeană) să exploreze posibilităţile de reducere a acestui pachet“ prin fiscalitate sau privatizări, relevă documentul citat.

Acelaşi document menţionează că, „în cazul eşuării găsirii unui acord, Grecia s-ar putea vedea în situaţia de a i se propune negocierea rapidă a unei ieşiri temporare din zona euro, cu posibilitatea restructurării datoriei sale“.
 

 Pentru a putea începe negocierile cu Atena, miniştrii de finanţe din zona euro au cerut ca Grecia să modifice taxa pe valoarea adăugată şi sistemul de pensii, să extindă baza de impozitare pentru a creşte veniturile la buget şi să crească independenţa Oficiului naţional de statistică (Elstat).

UPDATE 20.00 Din calculele jurnaliştilor de la The Guardian, există patru ţări din zona euro care cred că Grecia ar trebui să rămână în uniunea monetară cu orice preţ (Luxemburg, Italia, Franţa şi Spania), 5 ţări preferă să evite un Grexit (Estonia, Irlanda, Portugalia, Cipru şi Slovenia), iar 9 state sunt în favoarea unui Grexit (Germania, Finlanda, Letonia, Lituania, Belgia, Olanda, Austria, Slovacia şi Malta).

UPDATE 19.41 Miniştrii de finanţe din zona euro, reuniţi duminică la Bruxelles, au înregistrat progrese în discuţiile cu privire la un eventual nou program de asistenţă financiară internaţională pentru Grecia, căzând de acord asupra condiţiei ca unele reforme promise de Atena să fie aprobate de guvern şi parlament până miercuri, 15 iulie, transmite DPA. Anunţul a fost făcut de ministrul de Finanţe finlandez Alexander Stubb.

„Eurogrupul a ajuns la concluzia că încă nu există o bază pentru a începe negocierile pentru un nou program“, se arată într-un comunicat citat de Reuters. Pentru a putea începe astfel de negocieri, miniştrii de finanţe din zona euro vor ca Grecia să modifice taxa pe valoarea adăugată şi sistemul de pensii, să extindă baza de impozitare pentru a creşte veniturile la buget şi să crească independenţa Oficiului naţional de statistică (Elstat).

Ministrul de Finanţe austriac Hans Jorg Schelling a declarat că parlamentul de la Atena trebuie să voteze luni condiţiile prezentate de Eurogrup, în timp ce omologul său belgian Johan Van Overtveldt a afirmat că miniştrii de finanţe din zona euro au ajuns la un consens asupra a 90% din punctele importante dezbătute.

UPDATE 18.14 Rusia intenţionează să livreze direct combustibili Greciei, pentru a o ajuta să-şi repornească economia, a declarat duminică ministrul rus al Energiei, Aleksander Novak, citat de Ria Novosti. 

UPDATE 17.47 Miniştrii de Finanţe din zona euro au pasat salvarea Greciei pe umerii şefilor de stat şi de guvern 

Miniştrii Finanţelor din zona euro au înregistrat progrese în negocierile cu privire la criza din Grecia şi îi îndeamnă pe liderii ţărilor lor să soluţioneze "problemele mari" rămase în suspans, declară duminică, la Bruxelles, Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrupului, transmite DPA.
 

Miniştrii de Finanţe din zona euro au redactat duminică o listă de condiţii suplimentare ce trebuie să fie îndeplinite de guvernul grec pentru a putea începe negocierile pentru cel de al treilea program de asistenţă financiară, au declarat pentru Reuters şi AFP o serie de surse europene.

UPDATE 17.14 Merkel şi Hollande pe poziţii diferite

Cancelarul german Angela Merkel a declarat că „nu va exista un acord cu orice preţ. Vom purta negocieri dure. Cel mai important factor - încrederea - a dispărut. De cealaltă parte, preşedintele francez, François Hollande a spus că „va face totul“ pentru a menţine Grecia în zona euro. „Nu există Grexit temporar, Grecia rămâne în zona euro sau nu. Miza este să ştim dacă Grecia va fi mâine în zona euro“, suţine liderul francez.

UPDATE 16.55 Eurogrupul nu vede încă o bază pentru negocieri cu Grecia 

Miniştrii Finanţelor din zona euro nu văd, încă, o bază pentru lansarea negocierii celui de-al treilea plan de ajutorare a Greciei, potrivit unui proiect de comunicat al Eurogrupului, relatează Reuters în pagina electronică.

Acest text nu a fost validat de către băncile centrale din zona euro şi ar putea să fie transmis ca atare şefilor de stat şi de guverne din zona euro.

"Eurogrupul a ajuns la concluzia că nu există încă o bază pentru începerea negocierilor unui nou program", se constată în document, obţinut de Reuters.

Negociatorii europeni vor ca un anumit număr de reforme cerute Greciei să fie votate în Parlament înainte de lansarea oficială a negocierilor.

Proiectul de comunicat stipulează că modificările cu privire la TVA, pensii şi independenţa Biroului de Statistică al Greciei este necesar să intervină înaintea negocierii unui nou plan de salvare. Este necesar ca Grecia să-şi consolideze programul de privatizare, iar o reducere a datoriei greceşti este exclusă, se arată în document. În plus, este necesar ca Grecia să accepte să transfere 50 de miliarde de euro provenind din active publice, într-un fond de garanţie.

UPDATE 16.13 Politicieni greci îi acuză pe „durii“ din UE că vor să blocheze acordul şi să doboare guvernul

Lideri politici din cadrul coaliţiei guvernamentale conduse către Syriza (extremă stânga) acuză grupul de ţări condus de Germania, care se opune celui de-al treilea plan de salvare a Greciei, că încearcă să doboare Guvernul condus de Alexis Tsipras, relatează Financial Times (FT) în ediţia onlline.

„Miza aici este o încercare de umilire a Greciei şi grecilor sau de răsturnare a Guvernului lui Alexis Tsipras", a declarat pentru Mega TV Dimitrios Papadimoulis, un politician din cadrul Syriza, vicepreşedinte al Parlamentului European (PE).

Într-un rezumat al negocierilor de sâmbătă, oficiali guvernamentali au declarat pentru presa elenă că, "în contextul în care sâmbătă exista un acord de principiu în cadrul Eurogrupului, un grup de ţări a ridicat problema «credibilităţii», dar fără să precizeze exact ce este necesar să se facă. Este clar că unele ţări, din motive care nu au legătură cu reformele şi programul, nu vor un acord".

În pofida faptului că Parlamentul a susţinut sâmbătă, cu o majoritate covârşitoare, pachetul de reforme, Tsipras se confruntă cu ameninţarea fisurării coaliţiei pe care o conduce. 

UPDATE 14.42  Ministrul de externe luxemburghez Jean Asselborn, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a pledat duminică pentru rămânerea Greciei în zona euro, avertizând Germania în legătură cu riscul unei catastrofe dacă forţează Atena să renunţe la moneda unică europeană, transmite Reuters.

UPDATE 13. 33 Premierul Italiei, Matteo Renzi, a declarat că Grecia nu trebuie lăsată să părăsească zona euro,  adăugând că va cere guvernului german să accepte acordul propus de executivul elen şi să nu umilească Atena, transmite Reuters.

UPDATE 11.10 Summitul Uniunii Europene de la Bruxelles s-a anulat. 

 „Summitul european este anulat, summitul zonei euro va începe la ora 16.00 (17.00 ora României) şi va dura până ce vom încheia negocierile cu Grecia", a precizat Tusk pe contul său de Twitter, în contextul în care discuţiile la nivel de miniştri de finanţe din zona euro se reiau duminică, după ce au fost suspendate cu o zi în urmă în lipsa unui consens.

Este „extrem de puţin probabil“ ca miniştrii de finanţe să poată ajunge la o decizie privind deschiderea negocierilor de fond pentru un nou plan de ajutor financiar pentru Atena, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene pentru moneda euro, Valdis Dombrovskis.

"Aceasta înseamnă că problema mandatului de negociere va fi transferată summitului zonei euro", a indicat o sursă europeană. "A priori, este un semn bun", a adăugat aceasta.

"Anularea summitului european urmăreşte să permită finalizarea negocierilor, pentru a discuta mai bine la nivelul celor 19" state membre ale zonei euro, a declarat de asemenea un diplomat european favorabil unui acord cu Grecia.
 

„Încă nu am ajuns la o concluzie. Este dificil, dar continuăm discuţiile“, a declarat preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, în cursul nopţii de sâmbătă.

Summitul se anunţă unul dificil, peste jumatate dintre cele 19 state membre ale zonei euro sunt sceptice în privinţa capacităţii Greciei de a face o schimbare majoră şi de a adopta reformele ample promise în schimbul unui nou plan de salvare, a  declarat un oficial UE, sub protecţia anonimatului.

Duminică erau programate două summituri: unul al zonei euro şi unul al Uniunii Europene, la care ar fi trebuit să participe cei 28 de şefi de stat şi de guverne din UE. 

Cum acest summit a fost anulat pentru a continua negocierile „foarte dificile“ privind un acord asupra unui al treilea plan de salvare a Greciei de la faliment, Klaus Iohannis, care trebuia să plece la Bruxelles, şi-a modificat programul şi va zbura spre Madrid, unde se va întâlni, luni, cu regele Felipe al VI-lea.

Discuţiile vor continua, de la ora 14.00 GMT (17.00 ora României) între miniştrii de Finanţe din zona euro şi vor „dura până încheiem un acord cu Grecia“. În cazul în care nu se ajunge la o înţelegere, există temeri că Grecia ar putea intra în faliment şi ieşi din zona euro.

„Este evident că anumite ţări, pentru motive care nu au nicio legătură cu reformele şi programul, nu doresc un acord“, au declarat aceste surse guvernamentale de la Atena,citate de ANA.

Ele afirmă că miniştrii de Finanţe din zona euro au căzut de acord asupra unui "calendar relevant" şi că un "acord de principiu" a fost găsit, însă un "grup de ţări a ridicat problema încrederii, fără să precizeze ce ar trebui făcut".

Criza din Grecia: Finlanda şi Germania nu mai doresc Grecia în zona euro 

Într-un climat de neîncredere faţă de Atena, iar unele ţări discutând deschis despre Grexit, miniştrii de Finanţe din zona euro au eşuat sâmbătă la Bruxelles să schiţeze un text care să fie folosit ca bază la summitul şefilor de stat şi de guvern, programat pentru duminică, considerat ca ultima limită pentru a salva Grecia de la prăbuşirea financiară. 

"Sunt mai multe ţări care blochează" şi nu vor al treilea plan de ajutorare, a rezumat o sursă europeană, în timp ce Germania şi Finlanda, ţări cu poziţii inflexibile faţă de Atena, par să afirme deschis că nu mai doresc Grecia în zona euro.

Planul german pentru criza din Grecia: îmbunătăţirea propunerilor de reforme sau o ieşire din zona euro pentru cel puţin cinci ani

O sugestie germană ca Grecia să părăsească zona euro pentru o perioadă de cel puţin cinci ani a fost coordonată cu cancelarul Angela Merkel, au declarat sâmbătă surse, care au solicitat protecţia anonimatului, pentru DPA.

Presa germană a dezvăluit această propunere, inclusă într-un document de poziţie pregătit de către Ministerul Finanţelor de la Berlin (foto dreapta).
 

Miniştrii Finanţelor din zona euro şi-au exprimat scepticismul, sâmbătă, cu privire la faptul că Grecia va implementa reformele pe care le-a promis în schimbul unui nou plan de salvare, reînviind astfel temeri potrivit cărora ţara ar putea să intre în faliment şi să iasă din zona euro.

Părăsirea blocului monedei europene comune de către Grecia - cunoscută şi ca "Grexit" - a fost mult timp un subiect tabu, însă un ziar german a scris că această opţiune a fost prezentată în mod oficial de către ministrul german de Externe Wolfgang Schaeuble.

Ministrul german a transmis acest document de poziţie şi altor state din zona euro care consideră planul de reforme al Greciei inadecvat şi afirmă că singura opţiune a Atenei este să-şi îmbunătăţească propunerile sau să iasă din zona euro pentru o perioadă de cel puţin cinci ani, scrie ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) în ediţia care urmează să apară duminică.

Germania este sceptică în privinţa faptului că în Grecia poate avea loc o "schimbare culturală" din nevoia unei reforme ample, a declarat un oficial UE sub protecţia anonimatului.

Peste zece state din zona euro se află printre sceptici, în timp ce Franţa şi alte câteva state susţin Grecia, a spus sursa citată. Din zona monedei unice fac parte, în total, 19 state.

"Dispute foarte puternice" au loc în spatele uşilor închise, între membrii Eurogrupului, a declarat oficialul. Reuniunea de criză, de la care se aşteaptă orientări pentru zona euro şi summitul de urgenţă al liderilor UE de duminică, urma să se prelungească până noaptea târziu. Documentul lui Schaeuble nu a fost discutat sâmbătă după-amiaza, a precizat diplomatul.

Cei 19 miniştri lucrează sub presiune pentru a livra un "progres" în criza greacă, care a lăsat Atena fără ajutor internaţional şi clătinându-se la marginea prăpastiei falimentului.

Însă ea poate redobândi accesul la fondul de salvare al zonei euro doar după ce ajunge la un acord asupra reformelor economice cu creditorii. Încrederea între cele două părţi a fost erodată grav în cursul celor cinci luni de negocieri tensionate asupra unui nou program de salvare.

Oficialii europeni nu mai au încredere în promisiunile grecilor

Mulţi miniştri au declarat că nu mai pot crede Grecia pe cuvânt că va implementa reforme economice. Ministrul austriac al Finanţelor Hans Joerg Schelling a preconizat că "cea mai mare bucată" din negocierile de sâmbătă urmau să vizeze garanţiile pe care Atena le va furniza cu privire la implementarea reformelor, subliniind că Guvernele elene anterioare au eşuat să se ridice la nivelul promisiunilor.

"Timp de cinci ani, am avut de-a face cu asemenea liste (de reforme) care ne-au fost transmise, însă implementarea măsurilor nu a avut loc niciodată", a declarat Schelling.

Ministrul german de Finanţe Wolfgang Schaeuble (stânga), alături de omologul său austriac  Hans-Joerg Schelling FOTO AP 

"Numeroase Guverne, inclusiv al meu, sunt profund îngrijorate cu privire la angajamentul Guvernului grec", a declarat secretarul de stat olandez Eric Wiebes, notând că reformele propuse de această dată sunt exact cele respinse prin referendumul din Grecia cu mai puţin de o săptămână în urmă.
 

O serie de miniştri au declarat că o acţiune legislativă rapidă a Parlamentului grec care să înceapă să implementeze reformele promise ar putea să fie o cale de câştigare a acestei încrederi.

"Majoritatea parlamentară a Guvernului se erodează, în prezent, la Atena, iar ei ar putea să nu mai aibă capacitatea să implementeze, în timp, măsurile cu care au fost de acord", a avertizat ministrul irlandez al Finanţelor Michael Noonan.

Alţii au insistat asupra nevoii de mai multă "substanţă" în planurile greceşti de reformare. Există îngrijorări în legătură cu faptul că Atena a lucrat la reforme în baza unor propuneri anterioare din negocieri, în contextul în care, între timp, situaţia s-a schimbat.

"Propunerea înaintată este veche, ca o supă reîncălzită, dar fără consistenţă", a declarat ministrul leton al Finanţelor Janis Reirs pentru postul naţional leton de radio.

"Pe hârtie nu este suficient de bine", a declarat Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrupului. "Şi chiar dacă este bine pe hârtie, tot mai avem o întrebare: chiar se va întâmpla?", a subliniat el.

"Este necesar să primim asigurări şi nu este vorba doar de vorbe", a declarat ministrul maltez de Finanţe Edward Scicluna. "Scepticismul, ca să zic aşa, este sănătos. Există unii foarte sceptici şi alţii mai puţin sceptici", a continuat el.

Atena are nevoie disperată de ajutor internaţional

Însă Grecia are nevoie disperată de acces la ajutor internaţional. Potrivit unor estimări, ea are nevoie de 82 de miliarde de euro (91 de miliarde de dolari) în următorii trei ani, potrivit unor surse UE.

În prezent este examinat un plan de salvare în valoare de 76 de miliarde de euro, care i-ar permite Greciei un excedent primar, a declarat sursa citată. Acesta ar fi cel de al treilea pachet oferit Greciei în decurs de cinci ani.

Starea de spirit pesimistă a miniştrilor care participau la reuniune constrasta puternic cu optimismul care a predominat înaintea negocierilor, după ce propunerile elene de reformă au obţinut susţinerea prudentă a creditorilor şi aprobarea Parlamentului grec.

Reformele propuse de Grecia 

Între propuneri se află eliminarea scutirilor de TVA pentru insulele greceşti şi creşterea TVA-ului pentru restaurante, alimente de bază, hoteluri şi apă.
 

Grecia a promis, de asemenea, că va elimina o "subvenţie de solidaritate" acordată pensionarilor mai rapid decât a propus iniţial şi că va introduce măsuri în vederea pensionării la vârsta de 67 de ani.

Propunerile sunt mai apropiate de cererile creditorilor decât anterior, însă există în continuare dezacorduri, în special cu privire la reducerea datoriei şi la rolul pe care să-l joace Fondul Monetar Internaţional în cadrul noului plan de salvare de la faliment.