Comisia Europeană, proiect de lege privind independența presei
0Comisia Europeană urmează să propună o legislație privind independența jurnaliștilor care să le ofere protecție împotriva interferenței politice și spionajului de stat, potrivit unui proiect de lege al Uniunii Europene consultat de POLITICO.
Un proiect al unei legislații europene privind libertatea presei ce va fi publicat în această săptămână, ar putea oferi Bruxelles-ului noi instrumente de a proteja jurnaliștii de controlul asupra mijloacelor de informare în masă prin nominalizări politice în consiliile de supraveghere și finanțare mascată prin intermediul publicității.
În conformitate cu noile reglementări, organizațiile media vor trebui să declare cine le deține, direct sau indirect, și să precizeze cine sunt acționarii lor. O astfel de claritate este "crucială" pentru ca cititorii și telespectatorii să identifice și să înțeleagă potențialele conflicte de interese, astfel încât să aibă opinii bine informate, au declarat oficialii implicați în proiect. Este o condiție prealabilă "pentru a participa în mod activ la o democrație", au subliniat aceștia.
Libertatea presei, amenințată în unele țări europene
Proiectul de lege reprezintă răspunsul Comisiei Europene la amenințările tot mai mari la adresa libertății presei în Europa. La fel ca și Ungaria, Polonia și-a intensificat eforturile de a controla mass-media, pe fondul disputelor cu Bruxelles-ul privind încercările politicului de a submina statul de drept.
Alte țări europene au văzut, de asemenea, cum libertatea presei s-a deteriorat în ultimii ani, potrivit Reporteri fără frontiere. Grecia, care ocupă ultimul loc în clasamentul UE în ceea ce privește libertatea presei, se află în prezent în mijlocul unui scandal după ce a ieșit la iveală că telefoanele jurnaliștilor au fost ascultate de către Serviciul Național de Informații.
În prezent, un număr de țări din UE nu dispun de norme care să protejeze jurnaliștii de supravegherea și controlul statului, se arată în proiectul legislativ al Comisiei. Noile reglementări ar putea oferi avocaților din întreaga Europă un arsenal mult mai puternic pentru a trage la răspundere guvernele UE, așa cum solicită asociațiile jurnaliștilor.
De asemenea, noua legislație ar oferi noi instrumente pentru răspunde problemei spionării jurnaliștilor de către guvernele UE, un domeniu în care Comisia este acum în mare măsură neputincioasă.
Unele guverne și edituri s-au declarat deja împotriva acestui prim efort de reglementare a presei. Planul Comisiei a fost descris ca fiind "o mișcare revoluționară" și se confruntă cu o potențială ripostă din partea editorilor, care consideră că Comisia merge prea departe și interferează cu legislația națională.
Vicepreședintele Comisiei, Věra Jourová, a declarat săptămâna trecută că este pregătită pentru o confruntare cu guvernele.
"Aceasta va fi o luptă dificilă", a spus ea. "Nu putem și nu vom sta cu mâinile în sân în fața amenințărilor la adresa libertății presei."
Restricționarea spionajului statului
Normele ar împiedica guvernele să pirateze telefoanele și dispozitivele folosite de jurnaliști și de familiile lor pentru le urmări activitatea. Cu toate acestea, ar lăsa în continuare capitalelor naționale posibilitatea de a utiliza astfel de instrumente dacă pot motiva securitatea națională sau o anchetă privind o infracțiune gravă.
Pentru a limita interferența statului în mass-media, țările UE ar putea fi obligate să însărcineze o autoritate națională de reglementare care să se asigure că numirea consiliului de administrație al mass-media publice este numit printr-o procedură transparentă, deschisă și nediscriminatorie. Demiterea membrilor consiliului ar trebui să fie justificată și făcută publică. De asemenea, aceste decizii ar putea fi supuse controlului judiciar.
Mass-media publice ar avea nevoie de o finanțare stabilă și adecvată, distribuită într-un mod care să protejeze independența editorială.
În iulie, într-un raport anual privind statul de drept, Comisia a îndemnat opt țări, printre care Polonia, România și Slovenia, să consolideze independența editorială a serviciilor publice de presă.
Legea ar putea, de asemenea, să rezolve chestiunea "alocării netransparente și inechitabile a publicității de stat", se arată în proiect. Există îngrijorări că astfel de subvenții ar putea influența mass-media publice sau subvenționa "instituții media care prezintă opinii favorabile guvernului".
Guvernele, precum și autoritățile de reglementare și companiile de stat ar trebui să publice cât cheltuiesc în fiecare an pentru publicitate.
Propaganda străină
Dincolo de amestecul politic intern, Comisia dorește să restricționeze propaganda străină și dezinformarea. Această problemă a ieșit în evidență atunci când UE s-a străduit să oprească valul de dezinformare provenit de la posturi susținute de Kremlin, precum RT și Sputnik, la începutul invaziei Rusiei în Ucraina. Rămân însă întrebări legate de modul în care trebuie gestionate organizațiile străine finanțate de guvernele chinez sau turc care ar putea, de asemenea, să încerce să influențeze dezbaterea europeană.
Un Consiliu european al mass-media
Comisia Europeană dorește acum ca fiecare stat să aibă obligația de a evalua concentrările mijloacelor de informare în masă din punctul de vedere al efectului lor asupra pluralismului și independenței editoriale, pe baza unui anumit număr de criterii, scrie AFP.
Un nou Consiliu european al mass-media, care să reunească reprezentanți ai autorităților naționale de reglementare, ar fi responsabil cu emiterea unui aviz cu privire la astfel de concentrări care ar putea afecta funcționarea pieței comune.
În ce privește publicitatea de stat, autoritățile trebuie să facă cunoscute sumele cheltuite în presă și să dezvăluie canalele și publicațiile care beneficiază de bani.
De asemenea, textul de lege protejează sursele și interzice utilizarea programelor spion împotriva jurnaliștilor și a membrilor familiilor acestora, chiar dacă sunt posibile excepții în numele „securității naționale". Această lege ar veni ca răspuns la recentele scandaluri „Pegasus" și „Predator", care au afectat în special autoritățile poloneze, maghiare și elene.
Acest proiect de lege este descris drept un „progres major" de secretarul general al ONG-ului Reporteri fără Frontiere Christophe Deloire, care salută „dorința de a garanta integritatea informațiilor".
Se încarcă comentariile...
