Cinci teme de urmărit la întâlnirea liderilor UE de la Copenhaga
0Liderii Uniunii Europene se întrunesc miercuri, la Copenhaga, pentru discuţii informale privind consolidarea capacităţilor de apărare comună ale UE, sprijinirea ţărilor din Europa de Est aflate la graniţa cu Rusia şi furnizarea de ajutor suplimentar Ucrainei devastate de război.
Propunerile aflate pe ordinea de zi includ aşa-numitul "perete de drone" pentru a îmbunătăţi apărarea aeriană a UE şi acordarea de împrumuturi Kievului din activele ruseşti îngheţate în cadrul UE.
Printre priorități, se află și ambiţiile Ucrainei de aderare la UE și ocolirea blocării Ucrainei de către Ungaria.
Reuniunea are loc după ce guvernul danez a calificat drept "atac hibrid" observările repetate de drone care au perturbat grav traficul aerian danez.
În scrisoarea de invitaţie adresată liderilor UE, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a descris incidentele drept "un memento dur că trebuie să accelerăm şi să ne aprofundăm eforturile".
Miza este mare, în condițiile în care sprijinul SUA pentru continent este nesigur, iar Moscpva acceletează ritmul provocărilor sale la granițele Europei, relatează Politico care enumeră cinci subiecte prioritare ale discuțiilor.
Discuțiile sunt programate să înceapă în jurul orei 13:00 și să se încheie la ora 17:30.
1. Apărare
Blocul comunitar va trebui să decidă asupra unor proiecte de apărare - între care, un așa-numit „zid al dronelor” pe flancul estic, anunțat de executivul UE luna trecută - și anume dacă acesta va fi un proiect comun sau va fi inițiativa unor membre individuale. Țările precum Germania, Franța și Italia, pledează în favoarea unei autonomii naționale mai mari în acest sens.
Un aspect important este și finanțarea acestor proiecte - datorie comună sau mecanismul SAFE, mecanismul financiar al UE prin care pune la dispoziție 150 de miliarde de euro pentru achiziționarea de arme.
Blocul comunitar va trebui să decidă asupra unei foi de parcurs pentru înarmare până în 2030.
2. Activele înghețate ale Rusiei
Comisia Europeană consideră că a găsit o portiță ingenioasă pentru a debloca activele rusești sancționate în vederea unui „împrumut reparatoriu” de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina.
Fondurile rusești înghețate ar urma să fie furnizate Kievului sub formă de împrumuturi fără dobândă, Ucraina urmând să le ramburseze doar în măsura în care Moscova plătește despăgubiri.
Printre țările așteptate să se opună sunt Ungaria și Slovacia, prietenoase cu Kremlinul, dar și Belgia, unde sunt deținute fondurile.
Aproximativ 210 miliarde de euro din activele băncii centrale rusești sunt deținute de Euroclear, o instituție financiară cu sediul la Bruxelles.
În cazul lui împrumut, UE va fi îndatorată față de Euroclear, care va rămâne deținătorul acestor active.
Valoarea acestui împrumut este încă în discuție, potrivit unui diplomat de la Bruxelles.
3. Deblocarea aderării Ucrainei la UE
Aceasta este o problemă, având în vedere că Ungaria a promis în repetate rânduri că va bloca aderarea Kievului.
Președintele Consiliului European, António Costa, urmează să abordeze posibilitatea modificării cadrului de negociere al blocului comunitar pentru țările candidate, pentru a permite deschiderea capitolelor de aderare cu o majoritate calificată de voturi, mai degrabă decât unanimitate, evitând cu abilitate vetoul Ungariei.
Propunerea, relatată inițial de POLITICO, a fost deja pusă pe masă de aliații Kievului și a obținut aprobarea Comisiei luni. Dar tot va necesita probabil aprobarea Budapestei,.
Și alte țări s-ar putea opune, între care Franța, Olanda și Grecia. Totodată, este puțin probabil să primească o aprobare largă în Danemarca, potrivit a trei diplomați UE și a unui oficial al președinției franceze care au vorbit cu POLITICO sub rezerva anonimatului pentru a discuta despre deliberări sensibile.
4. Noi sancțiuni împotriva Rusiei
Cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni al UE, anunțat luna trecută, nu are încă undă verde din partea tuturor țărilor membre. Acesta vizează o listă extinsă de bănci și companii energetice rusești și străine - din China, Emiratele Arabe Unite, Kârgâzstan și Tadjikistan.
5. Berlinul crește temperatura
Cancelarul german Friedrich Merz vine la Copenhaga cu o listă lungă de nemulțumiri, el declarând săptămâna trecută reprezentanților partidului că intenționează să prezinte o „listă precisă de cereri” pentru a limita „reglementările constante” din partea UE.
Printre acestea sunt anularea sau slăbirea interdicției privind motoarele cu ardere internă impuse de blocul comunitar. Însă această dezbatere este așteptată să creeze diviziuni în blocul comunitar, Suedia fiind împotriva abandonării termenului limită din 2035 pentru renunțarea la mașinile pe benzină și motorină.
Un subiect care va fi lăsat deoparte însă va fi poziția Germaniei cu privire la sancțiunile împotriva Israelului. Merz, care a oscilat între sprijinul total pentru Israel și condamnarea morților civililor în Fâșia Gaza, urma să clarifice poziția finală la Berlinului la Copenhaga, dar a amânat ulterior o decizie în acest sens, potrivit unui oficial.
Reuniunea va fi continuată joi, când zeci de lideri europeni vor participa la summitul Comunităţii Politice Europene, un forum ce îşi propune să promoveze dialogul politic şi cooperarea cu ţări din afara UE.
Între 23 și 24 octombrie 2025 are loc la Bruxelles summitul Consiliului European.
Se încarcă comentariile...
