Cinci cereri majore pe care Zelenski le va pune în discuție în turneul său european

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski se află într-un tur european de 36 de ore pentru a prezenta aliaților planul său de victorie, după ce reuniunea de la Rammstein a fost anulată din cauza uraganului Milton, relatează Politico, care analizează cele cinci solicitări principale ale liderului ucrainean.

Volodimir Zelenski i-a prezentat planul victoriei secretarului general al NATO FOTO EPA-EFE

Începând de joi, Zelenski se află într-un tur de 36 de ore în marile capitale europene, cu scopul de a-i convinge pe liderii Marii Britanii, Franței, Italiei și Germaniei, precum și pe noul secretar general al NATO, să ofere Ucrainei ajutor militar suplimentar.

Turul a început la Londra, unde liderul ucrainean s-a întâlnit cu premierul Keir Starmer și șeful NATO, Mark Rutte.

Zelenski a adus în discuție o solicitare importantă pentru Ucraina, și anume de a-i se permite să lovească în Rusia cu arme occidentale

„Din punct de vedere juridic, acest lucru este posibil, întrucât Ucrainei i se permite să își folosească armele, dacă acestea ar putea lovi ținte din Rusia, cu condiția ca acestea să reprezinte o amenințare pentru Ucraina”, a spus  Rutte, subliniind că o decizie în acest sens este la latitudinea aliaților indivuaduali.

Zelenski a repetat aceste cereri președintelui francez Emmanuel Macron, joi, ca apoi să încheie ziua la Roma, unde a discutat cu premierul Giorgia Meloni - o susținătoare puternică a Ucrainei, dar care nu este de acord ca armele furnizate de Italia să fie folosite pe teritoriul Rusiei.

După ce va lua micul dejun cu Papa Francisc vineri, Zelenski merge Berlin, unde va încerca să pledeze aceeași cauză în fața cancelarului german Olaf Scholz – cel mai mare susținător militar al Ucrainei după SUA, dar care refuză să furnizeze rachetele cu rază lungă de acțiune Taurus.

„Avem o formulă de pace, avem un plan de victorie care urmărește să impulsioneze implementarea formulei de pace”, a declarat pentru Politico șeful adjunct al biroului lui Zelenski, Dmitro Litvin.

Aderarea la NATO

Ucraina caută o formă de angajament solid privind aderarea la NATO, întrucât aceasta este percepută de Kiev drept singura modalitate de a preveni un alt atac rusesc.

Dar, în timp ce NATO consideră că Ucraina este pe drumul de a se alătura cu siguranță într-o zi, nu există o cronologie clară, în timp ce SUA și Germania sunt în fruntea grupului care consideră că nu este momentul.

Între timp, Kievul a semnat 20 de acorduri bilaterale de securitate, pentru o cooperare mai strânsă, însă acestea nu oferă genul de garanții de securitate pe care le dorește Kievul.

Apărare antiaeriană a vestului Ucrainei din partea Poloniei și României

Ucraina ar dori ca aliații aflați în apropierea liniilor frontului - practic Polonia și România- să folosească sistemele sale defensive pentru a doborî dronele și rachetele lansate spre vestul Ucrainei.

Argumentul Kievului este că aliații ar putea sprijini Ucraina așa cum SUA ajută, de pildă, Israelul, cerând astfel aceeași determinare în ceea ce privește protejarea Ucrainei.

Permisiunea de a lovi în Rusia

Zelensi încearcă din greu să obțină revizuirea restricțiilor impuse de aliați privind utilizarea rachetelor cu rază lungă de acțiune.

Cu toate că Rutte susține această solicitare, capitalele europene sunt reticente din pricina riscului de a provoca un război pe scară mai largă sau chiar un răspuns nuclear din partea Rusiei.

Repunerea pe masă a problemei rachetelor Taurus

Ucraina a primit rachete cu rază lungă de acțiune de la SUA, Marea Britanie, Franța și Italia, însă Germania a refuzat până cum ferm să trimită rachetele sale de croazieră Taurus. 

În ciuda presiunii din partea partenerilor săi de coaliție, poziția cancelarului german a rămas categorică.

Berlinul are disponibile noi fonduri pentru ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 1,5 miliarde de euro, dar e puțin probabil să se răzgândească în privința Taurus.

Ucraina dorește să dezvolte arsenalul de arme

Guvernul ucrainean dorește, de asemenea, să impulsioneze investiții ale aliaților în industria sa armelor, ceea ce nu doar că i-ar stimula economia, ci i-ar oferi totodată arme pe care să le poată folosi împotriva Rusiei, fără a fi nevoită să le ceară.

Companii de apărare precum Rheinmetall, Nammo și Saab au convenit deja asupra unor proiecte locale de producție pentru artilerie și vehicule blindate. Deja Danemarca, Canada și Lituania plasează comenzi directe la companii ucrainene.