Cea mai „reușită campanie de dezinformare” a Rusiei vizează libertatea de exprimare în Europa

Aparatul de propagandă al Moscovei desfășoară de mai mult timp o campanie intensă prin care descrie Europa drept un „gulag digital”, acuzând liderii europeni că ar încerca să reducă la tăcere libertatea de exprimare în mediul online.

Cea mai recentă ofensivă informațională s-a concentrat asupra eforturilor Regatului Unit și ale Uniunii Europene de a reglementa platforma X (fosta Twitter), în condițiile în care rețeaua rămâne blocată în Rusia, alături de Facebook, Instagram și alte servicii occidentale.

Propagandiștii ruși par să exploateze criticile formulate de unii lideri americani, precum și de proprietarul platformei X, Elon Musk, care au descris legislația europeană drept o formă de „cenzură”.

Experți citați de publicația Kyiv Independent resping însă aceste afirmații, susținând că reglementările nu urmăresc limitarea libertății de exprimare.

Potrivit acestora, Uniunea Europeană și guvernele naționale încearcă să creeze cadre legale pentru combaterea conținutului nociv — de la abuzuri sexuale la dezinformare — în cooperare cu operatorii platformelor digitale.

„Propaganda rusă prezintă orice efort de combatere a dezinformării drept o amenințare la adresa libertății de exprimare”, afirmă Jakub Kalensky, expert în dezinformare la Centrul European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride.

El adaugă că aceste inițiative europene nu pot fi „comparabile cu violența informațională pe care Kremlinul o exercită zilnic asupra propriei populații și asupra locuitorilor teritoriilor ucrainene ocupate”.

Ancheta britanică asupra platformei X

Kirill Dmitriev, emisarul neoficial al Moscovei pentru relațiile economice cu SUA, l-a acuzat pe premierul britanic Keir Starmer că ar încerca să blocheze platforma X, catalogându-l drept „cenzor”.

În realitate, autoritatea britanică de reglementare Ofcom a lansat o investigație privind platforma, pe fondul îngrijorărilor că un număr tot mai mare de imagini cu caracter sexual explicit, generate de inteligența artificială Grok — inclusiv imagini cu minori — ar putea încălca legislația britanică.

În cazul constatării unor încălcări, X ar putea fi obligată să se conformeze legii sau să plătească o amendă. Blocarea accesului la platformă ar fi posibilă doar „în cele mai grave cazuri de neconformare persistentă”, a precizat Ofcom.

La 14 ianuarie, Keir Starmer a anunțat că X a acceptat să respecte legislația britanică.

Retorica lui Dmitriev pare să fi fost orientată către publicul conservator din SUA, acesta invocând existența unui „stat paralel” în Regatul Unit și descriindu-l pe Starmer drept un politician „woke”, „anti-Trump”, comparabil cu Kamala Harris.

Potrivit companiei de analiză a datelor LetsData, care monitorizează operațiuni de influență și dezinformare online, actori „maligni” de pe canale rusești de Telegram și de pe X au amplificat aceste mesaje, preluând afirmațiile lui Elon Musk care descriau Marea Britanie drept o țară „fascistă” sau un „stat-închisoare”.

LetsData susține că acești vectori de propagare, activi și în alte state europene, acuză Regatul Unit și UE de cenzură, susținând că ar reduce la tăcere criticii — în special vocile pro-ruse.

Libertatea de exprimare în Europa

Un discurs similar este folosit și în cazul Uniunii Europene, unde Rusia acuză instituțiile comunitare de cenzură ori de câte ori acestea încearcă să reglementeze platformele de social media, în special X.

Dmitriev a afirmat că Bruxelles-ul ar conspira cu Londra pentru a „interzice” platforma, iar el și canalele de propagandă ruse au sărit în apărarea lui Musk după ce X a fost amendată cu 120 de milioane de euro pentru încălcări legate de transparență.

Amenda a fost aplicată în baza Actului privind Serviciile Digitale (DSA), care sancționează, printre altele, utilizarea înșelătoare a bifei albastre pentru conturile „verificate” și lipsa de transparență în arhiva de publicitate.

Măsura a fost criticată dur de administrația Trump, care l-a sancționat inclusiv pe fostul comisar european Thierry Breton, considerat „arhitectul” DSA, pe fondul acuzațiilor de cenzură.

Elon Musk a reacționat cerând dizolvarea Uniunii Europene — un mesaj rapid preluat și susținut de RT, care a descris UE drept un „monstru birocratic”.

Jakub Kalensky afirmă că este „un mare succes pentru Rusia” faptul că această narațiune este preluată de politicieni și factori de decizie occidentali, inclusiv din SUA.

„Pentru Rusia, aceasta este probabil cea mai reușită campanie de dezinformare din ultimii peste zece ani”, a declarat el pentru Kyiv Independent.

Ce prevede legislația UE

Actul privind Serviciile Digitale, introdus în 2022 pentru a reglementa moderarea conținutului și transparența platformelor, a mai fost anterior ținta propagandei ruse.

Pavel Durov, fondatorul Telegram, stabilit în Dubai, a susținut că UE devine un „gulag digital”, în care opoziția este redusă la tăcere prin „cenzură” și „supraveghere în masă”.

Wolfgang Schulz, director al Institutului Leibniz pentru Cercetare Media din Hamburg, recunoaște existența unor critici legitime la adresa DSA, dar afirmă că prezentarea sa drept o „mașinărie de cenzură” se bazează fie pe o neînțelegere fundamentală, fie pe propagandă deliberată.

„DSA nu definește ce este conținut ilegal — acest lucru rămâne în competența statelor membre”, explică Schulz. Legea impune însă platformelor să creeze mecanisme eficiente de raportare, să respecte obligații de transparență și să evalueze riscurile sistemice generate de serviciile lor.

O altă inițiativă, cunoscută drept „Chat Control”, privind combaterea materialelor de abuz sexual asupra copiilor, este separată și încă neadoptată, iar cele mai controversate prevederi au fost deja eliminate.

Rusia: apărător al libertății în exterior, cenzor acasă

În contrast puternic cu acuzațiile aduse Europei, Rusia exercită un control strict asupra propriului spațiu informațional, eliminând ceea ce autoritățile califică drept „conținut ilegal” sau „știri false” despre războiul din Ucraina.

De la începutul invaziei, represiunea asupra libertății de exprimare s-a intensificat, iar presa independentă a fost în mare parte desființată sau etichetată drept „extremistă” ori „agent străin”.

În clasamentul Reporteri Fără Frontiere pentru 2025, Rusia ocupă locul 171 din 180 de țări, în scădere față de anul precedent.

Twitter, Facebook și Instagram sunt blocate din 2022, iar compania Meta a fost declarată „organizație extremistă”. Accesul la aceste platforme este posibil doar prin VPN-uri.

În mod ironic, deși Dmitriev critică presupusa interzicere a X în Regatul Unit, profilul său indică utilizarea unui VPN francez.

Autoritatea rusă de reglementare Roskomnadzor a confirmat în februarie 2025 că nu intenționează să ridice restricțiile asupra platformei X. Între timp, YouTube este încetinit, apelurile prin WhatsApp și Telegram sunt restricționate, iar o interdicție totală asupra WhatsApp este luată în calcul.

În schimb, Kremlinul promovează platforme aflate sub control strict, precum VKontakte sau Rutube.

„Rusia nu poate fi considerată un apărător al libertății de exprimare; orice afirmații în acest sens trebuie privite cu scepticism”, concluzionează Roman Osadchuk, director de intelligence la LetsData.