Fostul șef al armatei ucrainene îl acuză pe Zelenski pentru eșecul contraofensivei: „Forțele au fost dispersate”
0Relația dintre președintele Volodimir Zelenski și fostul comandant al armatei Valeri Zalujnîi a trecut de la colaborare la un conflict deschis, marcat de acuzații grave de intimidare și divergențe strategice majore. Într-un interviu recent acordat pentru Associated Press, actualul ambasador la Londra a rupt tăcerea, susținând că eșecul militar din vara anului 2023 îi aparține șefului statului și dezvăluind detalii despre o tentativă de percheziție a serviciilor secrete la centrul său de comandă.
Unul dintre cele mai tensionate momente relatate de Zalujnîi, în interviul pentru Associated Press, a avut loc în septembrie 2022. Generalul a povestit cum zeci de agenți ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) au descins la biroul său din Kiev, chiar în timp ce acolo se aflau ofițeri britanici. Deși SBU este subordonat direct președintelui, oficialii au susținut ulterior că percheziția viza, de fapt, un fost club de striptease bănuit de activități ilegale, care funcționase la aceeași adresă înainte de război.
Zalujnîi consideră incidentul un act de intimidare pură. „A fost un act de intimidare”, a declarat el, precizând că i-a contactat imediat pe șeful de cabinet al președintelui, Andrii Iermak, și pe șeful SBU de atunci, Vasyl Maliuk. Generalul i-ar fi avertizat pe aceștia că este pregătit să își folosească soldații pentru a proteja centrul de comandă: „Le-am spus că voi respinge acest atac, pentru că știu să lupt”.
Dezastrul contraofensivei: O eroare de strategie politică
Dincolo de tensiunile personale, Zalujnîi a lansat critici dure la adresa modului în care Zelenski a gestionat contraofensiva din 2023. Fostul comandant susține că planul său, elaborat împreună cu partenerii NATO, viza o concentrare masivă de forțe pe o singură direcție pentru a străpunge apărarea rusă și a ajunge la Marea Azov. Totuși, președintele ar fi ordonat dispersarea atacurilor pe o porțiune mult mai mare a frontului.
„Forțele au fost dispersate, diluând puterea de atac”, a explicat Zalujnîi, arătând că intervenția politicului în strategia militară a dus la pierderi inutile și la rezultate modeste. De cealaltă parte, președintele Zelenski a argumentat anterior că insuccesele au fost cauzate de întârzierea livrărilor de armament de către occidentali și de numărul limitat de trupe disponibile.
Lupta pentru putere și viitorul politic al Ucrainei
Deși a fost trimis la Londra pentru a i se limita influența, popularitatea lui Zalujnîi rămâne o amenințare reală pentru Zelenski. Datele recente ale unui sondaj Ipsos din ianuarie 2026 arată că generalul ar obține 23% din voturi într-un eventual scrutin prezidențial, depășindu-l pe Zelenski, care se află la 20%.
Chiar dacă generalul evită să confirme oficial o candidatură, acesta a dezvăluit că a fost abordat de consultanți politici celebri, inclusiv de fostul consultant politic al lui Donald Trump, Paul Manafort în primăvara anului 2025. „Până când războiul se va încheia sau legea marțială va fi ridicată, nu voi discuta acest subiect”, a subliniat el, menționând totodată într-un editorial recent că finalul conflictului trebuie să aducă „schimbări politice” și reforme profunde.
Zelenski, aflat sub presiunea internațională pentru a accepta un plan de pace, a încercat să minimizeze aceste dispute, făcând apel la unitate națională. „Orice alte politici în Ucraina sunt absolut inutile în prezent. Chestiunile personale, pentru mai târziu”, a transmis președintele în cel mai recent discurs al său, încercând să mențină frontul intern unit în fața avansului lent, dar constant, al trupelor ruse în estul țării.
Se încarcă comentariile...
