Efectul de bumerang al RO-Alert: de ce au fost românii iritați de alerta de ninsoare. Explicațiile oficiale
0În noaptea de marți spre miercuri, la 04:20, milioane de telefoane au emis simultan sunetul RO-Alert. Mesajul anunța o alertă meteo: Cod roșu de zăpadă. Pentru cei mai mulți, informația nu indica un pericol imediat. Directoarea departamentului de prognoză, Florinela Georgescu, a explicat de ce mesajul a fost transmis la „prima oră a dimineții” și care au fost argumentele meteorologice din spatele deciziei. Psihologii explică reacția organismului la o alertă sonoră declanșată în timpul nopții.
Florinela Georgescu a declarat că emiterea alertei a respectat strict procedurile legale. „Conform legislației, alertele sistemului Ro-Alert sunt emise atunci când sunt în vigoare coduri portocalii sau roșii”, a spus aceasta, subliniind că „e o chestiune de procedură”.
Ea a explicat că justificarea codului roșu a fost legată de cantitatea foarte mare de precipitații înregistrată într-un interval scurt de timp. „Sigur că, în primul rând, vă pot spune care a fost justificarea Codului roșu, și anume faptul că, practic, în mai puțin de 6 ore, în București a căzut o cantitate de zăpadă cu un echivalent în apă mai mare decât media lunară pentru întreaga lună februarie. Deci, până la ora 4:00, ceea ce se avertizase în Cod portocaliu se realizase deja și, pentru că se estima că va continua să ningă până spre jumătatea zilei de astăzi, ceea ce s-a și întâmplat, a fost emis acel cod roșu, conform procedurilor noastre interne”.
Deși a recunoscut că momentul transmiterii alertei a fost unul „mai neobișnuit”, aceasta a spus că, din punctul său de vedere, notificarea nu a fost inutilă. „Sigur că ora a fost una mai neobișnuită, dar, pe de altă parte, personal nu cred că a fost rău faptul că am fost avertizați dimineață. Știam care este situația în orașul București. Este un oraș foarte aglomerat, am văzut, evident, urmările ninsorii abundente”, a argumentat ea.
Ce spun oamenii pe Reddit
Reacțiile din mediul online au fost dominate de nemulțumire, întrucât sistemul RO-Alert a fost folosit, în percepția multora, la maximum de intensitate pentru un risc considerat banal. „Accept că suntem mereu nepregătiți de zăpadă deși se plătesc o grămadă de bani, dar sa emită alertă pentru București este cel mai cretin lucru, mai ales la ora asta. Efectiv își declară propria incompetența și prostie. Au trezit și speriat familii cu copii mici ca să ce? Să îi facă cel mai probabil să dezactiveze alerta...”, a scris cineva pe Reddit, într-un thread de pe r/Romania,
Comentariile au vizat inclusiv setările sistemului și posibilitatea dezactivării alertelor. Un alt utilizator a scris că singura categorie pe care o mai avea activă era „Extreme alert”, dar experiența nopții respective i-a schimbat complet percepția.
„Extreme alert era singura pe care o mai aveam pornită. În noaptea asta mi-am dat seama cum este folosită. Probabil ca mine fac mulți. La un moment dat, când chiar va fi nevoie de o alertă importantă, n-o s-o mai vadă decât un procent foarte mic din populație.”
Alt mesaj face trimitere la documentația tehnică publicată de STS și menționează existența unei categorii distincte de notificări. „Mai este o alertă care nu apare în lista clasică de setări. Se numește «Alerta risc iminent» și pare că nu poate fi dezactivată. Alerta extremă, în schimb, poate fi oprită.” Subiectul dezactivării alertelor apare constant în reacțiile utilizatorilor, pe fondul nemulțumirilor legate de frecvența și severitatea notificărilor primite.
Mai multe reacții au vizat direct nivelul de severitate al avertizării. Un utilizator a contestat explicit încadrarea fenomenului meteo. „40 cm de zăpadă nu-i COD ROȘU. M-am săturat de terminologia asta gândită să inducă panică.”
Alte comentarii au pus accent pe disproporția percepută dintre mesaj și context. Un utilizator a invocat inclusiv comparații cu situații de criză reală. „Tot ce o să reușească este ca lumea să dezactiveze alertele. Extreme alert au primit și ucrainenii în februarie 2022, pentru război, nu pentru zăpadă.”
Criticile privind utilizarea etichetei „Cod roșu” apar frecvent în discuție, în special în contextul fenomenelor meteorologice considerate previzibile sau obișnuite pentru sezonul rece.
O parte dintre comentarii au vizat impactul alertelor asupra familiilor cu copii. Un utilizator a precizat că, deși dezactivase notificările, a fost trezit de alertele primite de vecini. „Eu am dezactivat alertele, însă am auzit prin pereți de la vecini.”
Altcineva face referire directă la situația părinților cu copii mici: „Dacă aș fi avut copil, m-aș fi urcat pe pereți de nervi la 4 dimineața.”
Comentariile au inclus și observații privind comportamentul diferit al telefoanelor mobile. Un utilizator a menționat că telefonul setat pe modul „Do Not Disturb” nu a emis semnal sonor. „Eu aveam telefonul pe DND și nu a sunat. Am văzut alerta când m-am trezit.”
Alte mesaje atrag atenția asupra variațiilor între modele și setări. Un utilizator a avertizat că, pe anumite dispozitive, modul DND poate bloca toate notificările, inclusiv excepțiile configurate. Într-un caz diferit, un utilizator a relatat că telefonul a emis sunetul de alertă, însă mesajul nu a mai fost afișat, situație descrisă drept „panică totală”.
Diferențele de funcționare între terminale au devenit, astfel, un subiect recurent în discuție.
În fine, pentru a înțelege de ce RO-ALERT la 04:20 dimineața produce reacții atât de intense în rândul populației, trebuie privit mai întâi ce se întâmplă cu organismul în acel interval.
„La 04:20 dimineața nu suntem doar adormiți. Suntem dezactivați din starea de apărare. În timpul somnului profund predomină sistemul nervos parasimpatic. Ritmul cardiac este scăzut, respirația lentă, musculatura relaxată. Creierul procesează emoții, consolidează experiențe și încearcă să restabilească echilibrul intern. Noaptea este spațiul în care organismul se simte, biologic, în siguranță. Când un sunet strident de alertă sparge această liniște, corpul nu așteaptă să citească mesajul. Reacționează instantaneu”, explică, pentru „Adevărul” Gabriela Marc, psiholog clinician principal și lector universitar asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației.
Somnul profund funcționează tocmai pentru că organismul reduce vigilența, adaugă ea. „Ritmul cardiac încetinește, tensiunea scade, iar creierul intră într-un regim de refacere și reglare. Este momentul în care corpul renunță temporar la starea de alertă permanentă. În această etapă, zonele cerebrale implicate în analiză rațională și evaluarea pericolelor sunt mai puțin active. Cu alte cuvinte, capacitatea de a interpreta logic un stimul extern este redusă. De aceea, un sunet brusc și violent nu este perceput ca simplă notificare. Este interpretat ca amenințare, iar creierul reacționează înainte ca mesajul să fie conștientizat,” lămurește specialista.
Ce se întâmplă în corp în mai puțin de o secundă
Reacția organismului la o alertă sonoră declanșată în timpul nopții este aproape instantanee. Nu există timp pentru interpretare, nu există filtrare rațională. Corpul răspunde înainte ca mintea să apuce să înțeleagă ce se întâmplă.
„În mai puțin de o secundă, sistemul nervos simpatic se activează. Se eliberează adrenalină, pulsul accelerează, respirația devine superficială, iar creierul trece în modul de supraviețuire. Este o reacție reflexă, adânc înrădăcinată biologic. Organismul tratează orice stimul brusc apărut în timpul somnului ca pe un potențial pericol”, mai spune Gabriela Marc.
La rândul său, psihologul clinician Luminița Tăbăran descrie același mecanism din perspectivă neurobiologică. De pildă, sunetul puternic este procesat inițial ca semnal de amenințare, ceea ce declanșează activarea rapidă a sistemului de stres. Se eliberează adrenalină și noradrenalină, ritmul cardiac crește, tensiunea arterială urcă, iar musculatura se tensionează involuntar. Tradus în senzații concrete, reacția este ușor recognoscibilă: inima începe să bată accelerat, respirația devine scurtă, corpul se încordează, iar creierul intră într-o stare de alertă maximă.
Conținutul mesajului devine, în acele prime secunde, aproape irelevant. Nu contează dacă notificarea anunță o furtună severă sau o simplă avertizare meteo. Organismul reacționează la stimulul sonor, nu la explicația textului. „Este un mecanism de supraviețuire. Nu unul de interpretare.”
Emoția înaintea rațiunii: de ce mesajul pare mai grav noaptea
Un aspect esențial, explicat de specialiști, ține de modul în care funcționează creierul în momentul trezirii bruște. La ora 4 dimineața, mecanismele implicate în evaluarea logică nu operează la aceeași capacitate ca în timpul zilei, iar acest lucru influențează direct felul în care este perceput mesajul.
„În timpul somnului, cortexul prefrontal - zona responsabilă cu analiza rațională și reglarea emoțiilor - este încă slab activ. Nivelul de melatonină rămâne ridicat, iar reacția emoțională apare înaintea interpretării logice. Mesajul este perceput inițial într-o cheie mult mai dramatică decât ar fi în miezul zilei”, explică Luminița Tăbăran.
Altfel spus, primele secunde nu sunt dominate de rațiune, ci de reacție. Sunetul întrerupe somnul, sistemul de alertă se activează, iar creierul răspunde emoțional înainte să proceseze conținutul notificării. Frica, confuzia și anticiparea unui pericol apar reflex, chiar dacă mesajul indică o situație relativ banală.
„Din punct de vedere psihologic, apare o stare de dezorientare. Mintea încearcă rapid să înțeleagă ce se întâmplă, iar în acest interval pot fi generate scenarii negative. Abia după câteva minute intervine evaluarea logică propriu-zisă”, spune Luminița Tăbăran.
Chiar și după citirea mesajului, reacția fiziologică nu dispare instantaneu. Hormonii de stres deja eliberați continuă să circule, iar organismul rămâne într-o stare de alertă reziduală. Pulsul nu revine imediat la normal, respirația rămâne accelerată, iar senzația de tensiune poate persista zeci de minute.
Gabriela Marc explică de ce readormirea devine adesea dificilă. „Hormonii de stres nu se opresc la comandă. Sistemul nervos rămâne într-o stare de vigilență: corpul verifică dacă situația este sigură, dacă mai urmează un stimul, dacă există un pericol real. Această stare poate dura destul de mult.”
Mai există și un detaliu biologic relevant: intervalul 04:00 - 05:00 dimineața coincide cu o perioadă în care echilibrul emoțional este mai fragil, iar reacțiile noastre tind să fie mai intense. În acel moment al nopții, percepția riscului este frecvent amplificată. Rezultatul este familiar pentru mulți dintre cei treziți de o alertă: mesajul poate fi înțeles rapid la nivel rațional, dar corpul rămâne tensionat, iar mintea continuă să ruleze scenarii. Somnul nu mai vine ușor, iar efectele se prelungesc adesea în întreaga zi.
Persoanele vulnerabile
Pentru majoritatea oamenilor, reacția declanșată de o alertă nocturnă este intensă, dar tranzitorie. Organismul se activează, apoi revine treptat la echilibru. Există însă categorii de persoane pentru care acest tip de stimul poate avea efecte mai puternice și mai persistente.
„În cazul persoanelor cu un istoric traumatic, reacția poate fi semnificativ amplificată. Trauma nu rămâne doar la nivelul memoriei, ci se imprimă în mecanismele de răspuns ale sistemului nervos. Organismul devine mai sensibil la semnale percepute ca amenințătoare, iar un sunet brusc, apărut în timpul somnului, poate declanșa o activare disproporționată”, opinează Gabriela Marc.
În astfel de situații, corpul reacționează ca și cum pericolul ar fi imediat. Ritmul cardiac crește rapid, respirația se scurtează, musculatura se tensionează, iar starea de neliniște poate persista mult timp după ce mesajul a fost citit și înțeles, după cum mărturisește specialista. Deși rațional, situația poate părea banală, mecanismele de apărare rămân active.
De pildă, Denisa Zdrobiș, psihoterapeut sistemic de familie, cuplu și copil, subliniază că reacțiile mai intense pot apărea și în rândul persoanelor cu anxietate sau tulburări de somn.
„Persoanele cu sensibilitate crescută la stres, cu un nivel ridicat de anxietate sau cu dificultăți legate de somn resimt adesea acest tip de activare într-un mod mai pronunțat. Revenirea la calm este mai lentă, iar readormirea devine frecvent dificilă”, declară ea pentru „Adevărul”.
Pentru vârstnici, tabloul are o componentă suplimentară: trezirea bruscă poate produce o stare accentuată de dezorientare, iar reglarea fiziologică este, în mod natural, mai lentă. Activarea sistemului cardiovascular poate genera senzații reale de disconfort, uneori însoțite de palpitații, amețeală sau stare generală de slăbiciune, conform spuselor sale. În aceste cazuri, efectele nu mai sunt doar o chestiune de disconfort psihologic. Devine o experiență fizică resimțită intens.
Cum revii la somn
Iată o întrebare practică pe care și-au pus-o milioane de oameni în acea noapte: ce faci după ce citești mesajul și înțelegi că nu există un pericol imediat? Cum reușești să adormi din nou?
„Adormirea nu funcționează ca un întrerupător. După o alertă nocturnă, organismul rămâne pentru o perioadă scurtă în stare de vigilență crescută. Sistemul nervos a fost activat brusc, iar corpul are nevoie de câteva minute pentru a reveni la un nivel normal de calm”, explică Denisa Zdrobiș.
Specialista subliniază că, în astfel de situații, obiectivul nu este „forțarea” somnului, ci reglarea treptată a stării fiziologice. „Ajută reducerea stimulilor - lumină scăzută, evitarea ecranelor, mișcări lente - și readucerea corpului într-un ritm stabil prin respirație controlată. Prelungirea expirației transmite creierului un semnal de siguranță. Un gând simplu de reasigurare, precum «Momentul a trecut, sunt în siguranță», poate contribui la diminuarea reacției de alertă.”
Dacă somnul nu revine imediat, avertizează psihologul, presiunea suplimentară poate avea efectul opus: „Încercarea de a comanda adormirea generează adesea mai multă tensiune. Acceptarea stării și menținerea unei atitudini calme permit organismului să se autoregleze natural.”
De altfel, Luminița Tăbăran adaugă că, pentru persoanele mai sensibile la anxietate, contactul cu senzații fizice concrete poate avea un efect stabilizator. „Ancorarea în prezent prin stimuli simpli - senzația patului, atingerea podelei, contactul cu propriile palme - ajută creierul să iasă din modul de alarmă”, recomandă psihologul.
În plan practic, specialiștii recomandă gesturi simple, ușor de aplicat: respirație lentă - inspirație pe 4 secunde, expirație pe 6. Orientarea atenției către prezent, citirea completă a mesajului înainte de interpretări emoționale sau evitarea scenariilor catastrofice. Vorbim de mecanisme simple, dar cu efecte bine cunoscute asupra reglării sistemului nervos.
În fine, specialiștii nu contestă necesitatea sistemului de alertă. Mesajele de urgență sunt esențiale în situații cu risc real, în care reacția rapidă poate face diferența.
„Aceste alerte sunt pe deplin justificate atunci când există un pericol imediat. Siguranța oamenilor este prioritară, chiar dacă intervenția produce disconfort sau stres”, explică Luminița Tăbăran.
În același timp, psihologii atrag atenția asupra modului în care sunt percepute notificările transmise în timpul nopții. „Un mesaj primit la 4 dimineața este interpretat automat ca fiind grav. Creierul nu evaluează inițial conținutul, ci contextul. Ora transmite deja un semnal de alarmă”, mai spune specialista.
Denisa Zdrobiș subliniază că proporționalitatea devine un element critic pentru eficiența sistemului. „Dacă alertele sunt percepute ca exagerate față de situația reală, pot apărea reacții de iritare sau neîncredere. În timp, acest lucru poate duce la minimalizarea alertelor viitoare, inclusiv în situații cu adevărat periculoase.”
Discuția, spun specialiștii consultați de „Adevărul”, nu este despre eliminarea sistemului. Este despre calibrare. Despre diferențierea clară a urgențelor și utilizarea atentă a unui instrument care declanșează reacții fiziologice reale. „Mesajele de alertă nu ajung doar pe ecrane. Ele activează mecanisme profunde ale sistemului nervos. Tocmai de aceea, folosirea lor trebuie să țină cont nu doar de criterii logistice, ci și de impactul psihologic pe care îl au”, atrage atenția Gabriela Marc.
Așadar, un sistem de alertă nu este un simplu canal de comunicare, ci o intervenție directă asupra stării pe care o are organismul nostru. Folosit corect, poate salva vieți. Folosit fără discernământ, poate eroda tocmai încrederea de care depinde eficiența sa.
Pentru ce a fost gândit RO-ALERT
La mai puțin de un an de la operaționalizarea sistemului, autoritățile explicau clar natura situațiilor în care RO-ALERT urma să fie utilizat. În iulie 2019, „Adevărul” relata că sistemul fusese deja folosit în sute de cazuri reale, toate încadrate oficial drept urgențe majore.
La acea vreme, alertele vizau fenomene meteorologice periculoase, inundații sau viituri, incendii cu degajări masive de fum, dar și situații cu risc direct pentru populație, precum prezența animalelor sălbatice în zone locuite.
RO-ALERT era prezentat ca un mecanism destinat exclusiv contextelor în care viața sau siguranța cetățenilor puteau fi puse în pericol.
„Mesajele sunt difuzate doar în situații majore de urgență”, precizau autoritățile, menționând explicit scenarii precum fenomene meteo extreme, inundații amenințătoare, incendii de amploare sau alte evenimente cu impact sever asupra comunităților.
Sistemul utilizează tehnologia Cell Broadcast, care permite transmiterea simultană a notificărilor către toate telefoanele mobile compatibile aflate într-o anumită arie geografică, fără costuri pentru utilizatori. Logica declarată era una simplă: avertizarea rapidă a populației în fața unui pericol imediat.
Se încarcă comentariile...
