„Bulgaria se va întoarce la Rusia”

Moscova a transmis de curând un mesaj clar Sofiei: ţara aparţine sferei de influenţă rusești. Bulgarii nu au răspuns încă

Ambasadorii ruși la NATO și la UE îi atenţionează pe liderii bulgari că s-au îndepărtat de la vocaţia istorică.

În Rusia, optimiştii învaţă engleza; pesimiştii studiază chineza; iar realiştii învaţă să tragă cu Kalaşnikovul. Gluma ar fi fost  nostimă dacă n-ar fi fost făcută de ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, într-un interviu acordat unui ziar din Bulgaria. La câteva săptămâni după războiul dintre Rusia şi Georgia şi la câteva zile după ce preşedintele Dmitri Medvedev a anunţat sferele de influenţă ale Rusiei, Rogozin, fost lider al partidului naţionalist Patria şi bun prieten al sârbului Ratko Mladici, acuzat de crime de război, le-a făcut cititorilor bulgari o scurtă prezentare a politicii externe ruseşti.

Interviul lui Rogozin pare să transmită un mesaj clar publicului bulgar: ţara aparţine sferei de influenţă a Rusiei şi orice altă aderare la club - fie că este NATO sau UE - ar fi o greşeală istorică ce va fi corectată mai târziu.

Calul troian al Rusiei în UE?

„Bulgaria ne-a abandonat de multe ori - şi a luat o decizie corectă după aceea, când victoria a fost de partea noastră. Acum, Bulgaria este din nou într-o tabără greşită – NATO. Dar aceasta este propria voastră greşeală şi depinde de voi să o corectaţi într-o zi”. În acelaşi timp, a avertizat el, „românii, bulgarii şi alţii din jurul Mării Negre ar trebui să fie foarte atenţi la ceea ce fac şi ceea ce le permit altora să facă în apele lor”.

A fost, de asemenea, foarte clar cum va fi implementată agenda Kremlinului. „Există două elemente în ţara noastră care rămân neschimbate orice s-ar întâmpla”, a declarat trimisul Rusiei, „şi acestea sunt disciplina în furnizarea de energie către partenerii noştri şi dorinţa noastră de a folosi propriile sisteme de rachete. Ambele sunt la un nivel înalt şi în curs de desfăşurare”.

Interviul lui Rogozin a fost unul de „macho militar”, chiar şi când ambasadorul a discutat despre minorităţile neruse: „Minorităţile nu sunt numai o problemă a Rusiei - există unguri în România, turci în Bulgaria..., dar aş vrea să clarific ceva: noi am intervenit în Osetia de Sud nu numai pentru că acolo trăiesc ruşi; noi am vrea să apărăm în acelaşi mod orice naţiune mică din regiunea noastră care este ameninţată cu distrugerea: evreii, bulgarii, pe toţi.”

După mai puţin de o săptămână, un alt oficial rus, Vladimir Cijov, ambasador la UE, a afirmat la postul naţional de radio bulgar că el preferă ca Bulgaria să fie luată în considerare în grupul „Cailor Troieni” ai Rusiei - „un termen furat de Consiliul European pentru Relaţii Externe, cu sediul la Londra”.

Ca şi colegul său de la NATO, Cijov a criticat aderarea Bulgariei la UE şi NATO şi şi-a exprimat speranţa că Sofia se va întoarce în cele din urmă  la sânul Rusiei. „Înţeleg că în calitate de membru al UE şi în special al NATO, Bulgaria şi-a luat o sarcină dificilă, deoarece acest statut nu este întotdeauna uşor. Poţi merge la culcare seara, iar dimineaţa să te trezeşti ca o persoană dintr-o bază militară.

Dar dincolo de simţul umorului bine dezvoltat, bulgarii au avut întotdeauna şi un simţ practic. Şi cred că asta dictează puternic continuarea dezvoltării relaţiilor noastre bilaterale”. Mai mult, Cijov a accentuat că se aşteaptă ca Bulgaria să blocheze o eventuală decizie a UE privind sancţiunile împotriva Rusiei, ca urmare a războiului din Georgia.

Tăcerea Sofiei

Guvernul bulgar şi preşedintele Pîrvanov - pe care Rogozin l-a numit prieten personal - nu au dat niciun răspuns în legătură cu declaraţiile oficialilor Rusiei. În schimb, premierul Serghei Stanişev s-a întâlnit cu Vladimir Putin într-o încercare de a pune în lumină ceea ce ei au numit „politica echilibrată a Bulgariei faţă de Rusia”. Aceasta este în contradicţie cu un sondaj de opinie publică ce arată că 66% din bulgari se consideră rusofili - cel mai mare număr din Europa -, în timp ce 75% susţin UE.  

Bulgaria a fost totuşi nevoită să recunoască faptul că nu poate fi echidistantă faţă de Bruxelles şi Moscova. Nu numai din cauză că ţara s-a alăturat deja clubului occidental, ci pentru că, de data aceasta, este improbabil ca Rusia să tolereze un asemenea comportament văzut nu doar ca o  simplă scamatorie diplomatică a unei ţări mici, ci ca o trădare a unui aliat vechi. 

În loc să înţeleagă cum încearcă Moscova să redeseneze harta Europei, împingându-şi „sfera de influenţă” în interiorul UE, liderii bulgari şi europeni rămân tăcuţi. Deliberat sau nu, tăcerea lor transmite un mesaj clar Moscovei: că Rusia îşi poate teroriza liberă vecinii şi că se poziţionează ca o putere alternativă în regiune. Totuşi, fiind pusă în defensivă pe multe alte fronturi - de exemplu, în politica de vecinătate şi în strategia energetică - acceptarea penetrării de către Rusia a blocului sudic cu greu ar putea fi în interesul UE.

Bulgaria a fost nevoită să accepte faptul că nu poate fi echidistantă faţă de Bruxelles şi Moscova.

Vessela Tcherneva este cercetătoare la Consiliul European pentru Relaţii Externe şi directoare a Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia, care publică ediţia FP Bulgaria.