Bruxellesul pregătește un plan de asistență mutuală în UE, pe fondul tensiunilor tot mai mari cu Donald Trump

Oficialii de la Bruxelles vor elabora un plan privind modul în care poate fi utilizat un pact de asistență mutuală al Uniunii Europene în cazul unui atac extern. Demersul vine în contextul în care președintele american Donald Trump a devenit tot mai critic la adresa aliaților NATO.

Aliații europeni sunt tot mai sceptici față de angajamentul SUA FOTO Shutterstock

Comisia Europeană urmează „să pregătească o schiță” privind modul în care blocul comunitar ar reacționa dacă ar fi activată clauza de asistență mutuală, a transmis Nikos Christodoulides, președintele Ciprului, potrivit The Guardian.

Tema a fost abordată joi seară, înainte ca în spațiul public să apară informații potrivit cărora SUA analizează posibilitatea suspendării Spaniei din NATO.

Decizia vine în contextul în care Trump și-a intensificat criticile la adresa NATO, pe care îl numește „foarte dezamăgitor”, după ce statele europene au refuzat să se implice în conflictul SUA–Israel cu Iranul. În această lună, el a declarat că analizează „absolut fără nicio îndoială” retragerea SUA din NATO, împingând alianța veche de 77 de ani spre una dintre cele mai mari crize din istoria sa.

Pedro Sánchez, premierul Spaniei – unul dintre cei mai vocali critici europeni ai războiului din Iran – a afirmat vineri că Spania rămâne un membru loial NATO, criticând în același timp „eșecul forței brute în Orientul Mijlociu”.

Articolul 42.7, în atenția liderilor europeni

Afirmațiile liderului de la Washington au reaprins interesul pentru clauza de asistență mutuală a UE. Aceasta prevede că statele membre au „o obligație de ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun” dacă un stat este atacat de un guvern străin sau de un actor non-statal.

Franța este singura țară care a activat articolul 42.7, după atacurile de la Paris din 2015, când militanți au ucis 130 de persoane în baruri, restaurante, un stadion și la sala Bataclan. Atunci, Franța a cerut statelor membre să își întărească angajamentele militare externe pentru a putea redistribui trupele pe plan intern, în scopul securității.

Lipsa detaliilor din tratatul UE privind articolul 42.7 era văzută anterior ca un avantaj, permițând flexibilitate, însă în prezent statele membre sunt nesigure cu privire la modul concret de aplicare.

Christodoulides a declarat: „Să presupunem că Franța activează articolul 42.7. Ce țări vor răspunde primele cererii guvernului francez? Care sunt nevoile statului care activează articolul 42.7?” Aceste aspecte vor fi incluse în planul general, a explicat el, pentru a avea „un plan operațional de pus în aplicare” dacă și când articolul va fi activat.

Cipru, care nu este membru NATO, dorește ca UE să trateze mai serios această clauză, după ce o dronă a lovit în martie baza RAF Akrotiri de pe insulă. Totuși, unele state membre sunt prudente, temându-se că astfel de pași ar putea slăbi articolul 5 al NATO, clauza de apărare colectivă.

Un oficial european a declarat că este nevoie de o înțelegere comună a modului în care ar funcționa activarea clauzei.  „NATO rămâne piatra de temelie a apărării colective”, a spus acesta. „Însă UE are instrumente complementare – sancțiuni, asistență financiară și ajutor umanitar – care ar putea fi utilizate într-o situație de tipul articolului 42.7.”

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a informat liderii UE despre continuarea lucrărilor pe acest subiect.

Aliații europeni sunt tot mai sceptici față de angajamentul SUA

Declarațiile lui Trump pun sub semnul întrebării disponibilitatea sa de a ajuta aliații în cazul unui conflict. Premierul Poloniei, unul dintre cei mai fermi aliați ai SUA în Europa, și-a exprimat îndoielile privind angajamentul Washingtonului față de NATO.

Donald Tusk a declarat pentru Financial Times că „cea mai importantă întrebare a Europei” este dacă SUA vor fi „la fel de loiale precum se spune în tratatele noastre NATO”.

Un oficial american a declarat pentru Reuters că la nivelul Pentagonului circulă un document intern ce include opțiuni de represalii, printre care suspendarea Spaniei din NATO și reevaluarea poziției SUA privind pretenția Marii Britanii asupra Insulelor Falkland.

Acesta a precizat că opțiunile sunt legate de refuzul unor aliați de a acorda acces, baze și drepturi de survol – cunoscute sub acronimul ABO – pentru loviturile SUA asupra Iranului. Documentul descrie ABO ca fiind „baza absolut minimă pentru NATO” și include, printre altele, suspendarea „statelor dificile” din poziții importante sau prestigioase în cadrul alianței.

Oficiali NATO subliniază însă că tratatul fondator al organizației nu prevede niciun mecanism de excludere a unui stat membru.

Premierul spaniol a intrat în conflict cu Trump anul trecut, după ce a respins propunerea NATO de creștere a cheltuielilor de apărare la 5% din PIB, considerând-o „nu doar nerezonabilă, ci și contraproductivă”.

Vineri dimineață, în Cipru, Sánchez a declarat: „Noi nu lucrăm pe baza unor emailuri, ci pe baza documentelor oficiale și a declarațiilor guvernului SUA. Poziția Spaniei este clară: cooperare totală cu aliații, dar întotdeauna în cadrul dreptului internațional.”

El a criticat din nou războiul SUA în Iran: „Criza provocată de acest război ilegal în Orientul Mijlociu arată eșecul forței brute și a generat apeluri pentru respectarea dreptului internațional și consolidarea ordinii multilaterale.”

Diplomați europeni de rang înalt urmează să organizeze în mai exerciții de tip „table-top” pentru a analiza scenarii posibile în cazul activării articolului 42.7.