Brexit. Ce se schimbă în Marea Britanie pentru români de la 1 februarie 2020

Românii din Marea Marea Britanie, ca toţi cetîţenii Uniunii Erupeni, pot circula liber în Regatul Unit până la sfârşitul lui 2020

Vineri la miezul nopţii (1.00 ora României), Uniunea Europeană va pierde, pentru prima dată, un stat membru, care este unul dintre cele mai mari şi cele mai bogate ţări din blocul comunitar. Cetăţenii români care trăiesc în Marea Britanie pot aplica până în iunie 2021 pentru procedura de statut de rezident care le permite să rămână în Regatul Unit după Brexit. Procedura este deschisă celor care locuiesc în Marea Britanie de cel puţin cinci ani.

Parlamentul European a ratificat miercuri Acordul de ieşire a Marii Britanii din UE. S-au înregistrat 621 de voturi ”pentru” şi 49 ”împotrivă”. Au fost şi 13 abţineri. La finalul votului, europarlamentarii au cântat melodia Auld Lang Syne, pe versurile poetului scoţian Robert Burns. 

Ambasadorul Regatului Unit pe lângă Uniunea Europeană, Tim Barrow, a predate şi el  Consiliului Uniunii Europene documentele care oficializează Brexitul. La trei ani şi jumătate după ce britanicii au votat pentru ieşirea ţării lor din UE, Tim Barrow i-a înmânat un dosar de piele bleumarin, cu emblema Regatului Unit, conţinând instrumentele de ratificare secretarului general al Consiliului UE, danezul Jeppe Tranholm-Mikkelsen.

 Regatul Unit va părăsi blocul comunitar, la care a aderat în 1973, vineri 31 ianuarie la miezul nopţii, ora Bruxellesului (1.00 ora României), atunci când drapelul acestei ţări va fi retras de la instituţiile UE. Negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, le-a transmis reprezentanţilor celor 27 de state rămase în UE că baza viitoarei relaţii cu Londra va fi un acord de asociere de tipul celui încheiat cu Ucraina. 

Mai puţini bani la bugetul UE

Odată cu plecare a 66 de milioane de locuitori, populaţia UE se va reduce până la 446 de milioane. Teritoriul Uniunii Europene va scădea cu 5,5%. Dacă Regatul Unit ar decide cândva să revină în UE, ţara ar trebui să se supună procedurii de aderare obişnuite. Dintre cele 73 de locuri în Parlamentul European deţinute de britanici şi care vor rămâne vacante, 27 vor fi redistribuite, iar 46 vor fi rezervate viitoarelor noi state membre.

 România a primit un loc în plus în legislativul European, care va fi ocupat de Victor Negrescu de la PSD. Londra nu va mai avea dreptul de a prezenta un candidat la postul de comisar european. De altfel, deja nu mai există un reprezentant britanic în Colegiul comisarilor, premierul Boris Johnson refuzând să propună unul în noua Comisie Europeană. Şeful executivului britanic nu va mai fi invitat la Consiliile Europene, iar membrii guvernului nu vor mai participa la reuniunile ministeriale ale UE. 

În calitate de cetăţeni ai unei ţări terţe, britanicii nu vor mai putea pretinde posturi de funcţionari la Bruxelles. Aceia dintre ei care au obţinut o dublă naţionalitate vor putea rămâne în funcţii.

În schimb, Regatul Unit, al doilea contributor net la bugetul Uniunii Europene, după Germania, va continua să plătească până la finalul perioadei de tranziţie. Potrivit ONU, în jur de 1,2 milioane de cetăţeni britanici trăiesc într-o ţară din UE27, în special în Spania, Irlanda, Franţa, Germania şi Italia.

 Conform Biroului britanic de statistică, 2,9 milioane de cetăţeni din UE27 trăiesc în prezent în Regatul Unit, ceea ce înseamnă 4,6% din populaţie. În virtutea acordului de retragere, expatriaţii aflaţi de o parte şi de cealaltă a Canalului Mânecii înaintea încheierii perioadei de tranziţie îşi vor păstra drepturile de a locui şi de a munci în ţara-gazdă. Cetăţenii europeni rezidenţi în Regatul Unit trebuie să se înregistreze pentru a beneficia de aceste drepturi. Pentru britanicii care trăiesc în Uniunea Europeană, procedurile diferă de la o ţară la alta.

Libera circulaţie până la sfârşitul lui 2020

 Libera circulaţie se va aplica până la finalul lui decembrie 2020. Detaliile drepturilor reciproce vor fi negociate după Brexit. Regatul Unit a negociat deja, în ultimii ani, termenii retragerii sale cu o echipă operativă din partea Comisiei Europene condusă de către Michel Barnier. Negocierile vor intra însă într-o nouă fază după ziua de vineri, 31 ianuarie 2020. Regatul Unit se va supune dreptului UE şi Curţii de Justiţie a UE până la sfârşitul tranziţiei. Michel Barnier poartă discuţii cu statele membre pentru a definitiva un mandat de negociere pentru relaţia viitoare cu Londra, în special la nivel comercial.

Ce-i aşteaptă pe români

Românii vor putea intra, de la 1 februaarie, în Marea Britanie cu acelaşi tip de documente, respectiv cartea de identitate românească, pe de o parte, sau paşaport, în cazul în care îl deţin.

Cetăţenii români care trăiesc în Marea Britanie pot aplica până în iunie 2021 pentru procedura de statut de rezident care le permite să rămână în Regatul Unit după ieşirea acesteia din Uniunea Europeană. Procedura este deschisă celor care locuiesc în Marea Britanie de cel puţin cinci ani. 

Cei care nu locuiesc de atâţia ani în Marea Britanie pot aplica pentru statutul provizoriu de rezident, care le permite să locuiască şi să lucreze în ţară pe o perioadă de până la cinci ani. Pentru a fi eligibili, cetăţenii trebuie să ajungă în Marea Britanie până la sfârşitul perioadei de tranziţie, care se va încheia în decembrie 2020. Începând din 2021, românii care vin în Marea Britanie ar putea avea nevoie de vize şi permis de muncă. În ceea ce priveşte libera circulaţie, aceasta va fi posibilă în perioada de tranziţie. 

Londra ar putea introduce rapid, în contextul retragerii din UE, un sistem de imigraţie pe bază de punctaj, după modelul australian. Peste 435.000 de români din Marea Britanie au aplicat pentru rezidenţă înainte de ieşirea Regatului Unit din UE. Românii sunt europenii cei mai numeroşi din Londra, cu 163.000 de conaţionali care locuiesc acolo. Alte două comunităţi numeroase de români sut în Birmingham şi în estul Angliei.

Tarifele apelurilor în Marea Britanie nu vor fi modificate în acest an, în contextul Brexit-ului

Românii vor continua să beneficieze de roaming la tarife naţionale în Marea Britanie cel puţin în acest an, chiar dacă Brexit-ul are loc la 1 februarie 2020, se arată într-un comunicat al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

Deşi Brexit-ul are loc, "Roam like at home" şi restul reglementărilor europene privind apelurile şi SMS-urile continuă să se aplice în Marea Britanie, cel puţin până la sfârşitul anului, susţin reprezentanţii autorităţii.

"Cu toate că Brexit-ul are loc, românii vor continua să beneficieze de roaming la tarife naţionale în Marea Britanie, precum şi de plafoanele tarifare aplicabile la nivel european pentru apelurile şi SMS-urile transmise din România către numerele de telefon din Marea Britanie, până, cel puţin, la 31 decembrie 2020. Acordul privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană (Acordul Brexit) prevede o perioadă de tranziţie până la finalul anului, în care cele mai multe dintre reglementările europene continuă să se aplice în relaţiile dintre cele două părţi. Negocierile ulterioare dintre Uniunea Europeană şi Marea Britanie vor stabili ce se întâmplă după 31 decembrie 2020", a declarat Eduard Lovin, vicepreşedintele ANCOM, citat în comunicat.

Acordul Brexit prevede o perioadă de tranziţie, până la data de 31 decembrie 2020, în care cea mai mare parte a legislaţiei europene continuă să se aplice în relaţia cu Marea Britanie.

Sunt incluse în acest sens regulamentul european "Roam like at home" şi cel referitor la plafoanele tarifare pentru apelurile şi SMS-urile în interiorul Spaţiului Economic European (SEE, din care fac parte statele membre ale Uniunii Europene, plus Norvegia, Islanda şi Liechtenstein).

În acest context, utilizatorii români care călătoresc ocazional în Marea Britanie vor beneficia, cel puţin până la 31 decembrie 2020, de roaming la tarife naţionale ("Roam like at home"), deşi de la 1 februarie 2020 Marea Britanie nu mai este stat membru al Uniunii Europene.

Totodată, utilizatorii (persoane fizice) aflaţi pe teritoriul ţării noastre care transmit apeluri sau SMS-uri către numere de telefon din Marea Britanie vor beneficia, cel puţin până la 31 decembrie 2020, de plafoanele tarifare aplicabile în interiorul SEE (0,19 Euro/minut, fără TVA, şi 0,06 Euro/SMS, fără TVA).

Plafoanele menţionate se aplică doar apelurilor şi SMS-urilor care sunt tarifate în funcţie de consumul efectiv, nu şi celor incluse în abonamente/(extra)opţiuni.

Reglementările europene vizează, cel puţin până la 31 decembrie 2020, numai teritoriul propriu-zis, european, al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, respectiv pe cel al Gibraltarului.

Brexitul şi implicaţiile sale asupra studenţilor

Mii de elevi britanici şi din restul Europei, de la etapele de studiu mai timpurii şi până la învăţământul universitar, sunt în aşteptarea Brexitului. Pe termen scurt se pare că nu vor fi multe schimbări, dar următoarea generaţie de europeni îşi va vedea instruirea şi viitorul profesional condiţionate de divorţul dintre Regatul Unit şi UE.

Nando Sigona, un italian căsătorit cu o britanică şi care locuieşte la Oxford, este profesor de studii privind migraţia şi refugiaţii la universităţile din Birmingham şi Oxford. El crede că, la fel cum se întâmplă şi într-o familie, sistemul educaţional nu va fi scutit de consecinţele acestui divorţ.

Conform evaluărilor sale, Brexitul va afecta viitoarea generaţie de copii ai străinilor din Regatul Unit, ce reprezintă circa 12% din elevii britanici. Experienţa sa personală şi a multora din cele 170 de familii europene cu care a discutat timp de doi ani pentru a vedea cum vor aborda incertitudinile legate de această ruptură şi impactul ei asupra copiilor le-a sintetizat în cartea ''În umbra Brexitului''.

''Studiul nostru se axează pe impactul asupra copiilor pentru că Brexitul va transforma ţara în următoarele decenii. Deja sunt unii copii care le spun părinţilor lor ''nu îmi vorbi în germană în public'''', explică profesorul italian, care speră că cei doi copii ai săi nu vor ajunge să-i ceară să nu vorbească cu ei în italiană.

Dar în timpul campaniei pentru referendumul din 2016 privind Brexitul ''puternicul sentiment anti-imigraţie'' existent în Regatul Unit s-a manifestat mai puţin faţă de vest-europeni şi mai mult faţă de ceilalţi, inclusiv faţă de români şi est-europeni în general, remarcă Nando Sigona. ''Aproape întotdeauna acesta s-a manifestat faţă de cei veniţi din afara UE sau faţă de grupurile de comunitari veniţi începând din 2004, precum românii sau polonezii. Niciodată nu au fost tabloide cu mesaje anti-germane, anti-suedeze ori anti-franceze'', a constatat el.

Totuşi, pe Nando Sigona ieşirea Regatului Unit din UE l-a făcut să se simtă precum un imigrant, ''forţat'' să ceară cetăţenia britanică pentru a-şi asigura statutul legal şi a-şi proteja unitatea familiei. ''Am devenit britanic cu o lună în urmă. Am participat la ceremonie, cu fotografia Reginei alături, numai zâmbete. A fost o experienţă inconfortabilă. Persoana care o oficiază îţi spune că acesta este un loc magnific, te felicită. Dar, în timp ce-i priveam pe ceilalţi europeni, mă întrebam de ce trebuie să fiu fericit. Simţeam că ne-au obligat'', povesteşte italianul.

Începând din 2016, precizează el, peste 130.000 de europeni au cerut paşaport britanic, unii dintre ei văzând în acest document ''un mecanism de apărare'' sau ''o poliţă de asigurare împotriva nebuniei care ne înconjoară''.

Ca urmare a Brexitului, copiii din şcoala primară încep să pună întrebări ''pe care nu le-ar fi pus niciodată înainte'', întrucât uneori şcoala acţionează cu foarte puţin tact, susţine mai departe Nando Sigona.

La rândul ei, Bella Schiavo, o studentă britanică în vârstă de 20 de ani care urmează studii hispanice la Universitatea Alcalá de Henares din Madrid, spune că este stresată de Brexit pentru că nu ştie ce se va întâmpla cu bursa ei de studii obţinută prin programul Erasmus şi cu cardul european de sănătate, după ce parlamentul britanic a respins un amendament prin care guvernul lui Boris Johnson ar fi fost obligat să negocieze cu UE rămânerea completă a Regatului Unit în acel program european de schimburi universitare.

Secretarul de stat britanic pentru învăţământ universitar a amintit că apartenenţa la UE nu este o condiţie indispensabilă pentru participarea la Erasmus, ţări precum Turcia sau Serbia făcând de altfel parte din acest program, asigurând că executivul de la Londra va continua să susţină demersul rămânerii în Erasmus. Dar Bella tot nu este liniştită: ''Vom fi afectaţi foarte mult. Dacă nu am fi decis să ieşim din UE eu aş fi avut mult mai multe oportunităţi de a trăi şi studia în 28 de ţări diferite'', regretă ea.

Dincolo însă de programul Erasmus sunt mulţi studenţi comunitari care optează pentru universităţile britanice datorită ofertei lor bogate de studii, remarcă tânărul spaniol Fernando Casamayor, care doreşte să studieze Arheologia şi a găsit pentru această specializare mai multe opţiuni în Regatul Unit decât în UE. Spre deosebire de cazul evocat anterior, el este liniştit, întrucât guvernul britanic a garantat condiţiile de acces şi finanţare pentru tinerii comunitari care sunt deja în Regatul Unit sau vor veni acolo înainte de 31 decembrie 2020.

Costul mediu pentru a urma studiile în Regatul Unit este de circa 10.000 de euro pe an, atât pentru localnici cât şi pentru străini, conform estimării din reportajul agenţiei EFE. Guvernul britanic pune în prezent la dispoziţia oricărui student un împrumut acordat în condiţii speciale. Însă nu se ştie ce se va întâmpla cu această facilitate după Brexit, costurile generate de acest împrumut putând creşte sau poate chiar sistarea programului de ajutor financiar.

Această stare de incertitudine i-a determinat de pildă pe numeroşi liceeni spanioli, care urmează cursuri pentru obţinerea Bacalaureatului Internaţional şi al căror obiectiv este o facultate în străinătate, să se reorienteze.

Directorul British Council Spania, Mark Howard, recunoaşte existenţa acestei incertitudini, dar este optimist. ''Legăturile educaţionale între Spania şi Regatul Unit sunt foarte puternice şi vor continua'', asigură el, amintind că în Regatul Unit sunt în prezent peste 13.000 de studenţi spanioli.

Howard este convins că, indiferent ce s-ar întâmpla odată cu Brexitul, studenţii străini vor fi în continuare atraşi de calitatea sistemului de învăţământ britanic, de flexibilitatea acestuia - peste 45.000 de specializări - şi de conceptul său de educaţie internaţională.

Diplomele vor continua să fie recunoscute şi în viitor, iar rata de angajare a absolvenţilor este de circa 86%, insistă optimistul director al British Council. Privind din perspectiva instituţiilor de învăţământ, el crede că universităţile britanice vor continua să fie interesate de atragerea studenţilor europeni.

Dar comunitatea educaţională se împotriveşte Brexitului, întrucât de măsura în care acesta îi va afecta pe studenţii britanici şi comunitari depinde foarte mult viitorul relaţiilor între Regatul Unit şi UE.