Analiză. Cum au venit oligarhii la putere în Europa Centrală şi de Est

Uniunea Europeană este îngrjorată că în ultimii ani în state din Europa Centrală şi de Est puterea este deţinută de oligarhi şi populişti. Începnd cu Ungaria condusă de Viktor Orban, continuând cu Polonia lui Kaczynski şi mai nou Cehia unde după alegerile din octombrie anul trecut a venit la putere oligarhul Andrej Babiš, supranumit şi „Donald Trump al Cehiei“.

Andrej Babiš nu a ezitat să-şi folosească puterea în scopuri persoanele, spune Jakub Patocka, jurnalist şi fondator al site-ului ceh de ştiri Deníku Referendum şi autor al unei cărţi despre traseul oligarhului din Praga.

Patocka apreciază că situaţia din Republica Cehă este sumbră, dar nu este lipsită de speranţă. „Sistemul politic fragil stabilit după revoluţia democratică din 1989 s-a prăbuşit practic. Desigur, acest sistem a avut multe defecte, dar era o democraţie care seamăna mult cu cea din ţările occidentale faţă de haosul postcomunist de acum. 

Astăzi, sistemul nostru politic păstrează trăsăturile formale ale democraţiei, însă este o faţadă a unui regim autoritar sofisticat, care serveşte intereselor noului lider ceh Andrej Babis de centru-dreapta. Singurul său concurent este  preşedintele Miloš Zeman, care este, probabil, mai rău decât premierul spune jurnalistul .

Andrej Babiš  este unul dintre cei mai bogaţi cetăţeni din Cehia. „Partidul lui Andrej Babiš este organizat ca şi cum ar fi proprietatea sa, precum şi mass-media pe care a cumpărat-o pentru a-şi susţine eforturile politice. Iniţial, afacerea lui era agricultura şi agrochimia. El şi-a construit în mod special averea folosind subvenţii europene . 

Atunci când modelul neoliberal ceh s-a prăbuşit după alegerile din 2010, iar afacerile lui Babiş au şchiopătat, el a decis să preia controlul direct asupra statului. El a profitat de cererea unei alternative politice, exprimată de poporul ceh, sătul de instituţiile politice corupte. Babiš a înţeles pe deplin că putea să-şi cumpere această poziţie, de alternativă principală, deşi el însuşi a fost unul dintre vectorii care a condus la coruperea establishmentului politic“, explică Patocka pentru publicaţia „ Basta !“.

Andrej Babiš a fost responsabil cu achiziţiile de bunuri strategice pentru fostul bloc Estic. După  căderea regimurilor comuniste, el şi-a folosit poziţia privilegiată, contactele sale, pentru a expropria societatea agrochimică naţională slovacă Petrimex, care a devenit inima propriului său grup industrial, Agrofert. Apoi, Babiš a dezvoltat, pas cu pas, un imperiu, cumpărând alte companii aflate în proprietatea statului, la preţuri subevaluate. Următorul pas a fost să cumpere proprietăţi agricole, private şi cooperative.

În 2010, Andrej Babis şi-a dat seama că era post-comunistă se apropie de sfârşit, pentru că oamenii au început să vadă că elitele puterii au fost cumpărate de noua oligarhie. Când şi-a dat seama că influenţa lui era în pericol, pentru că întreaga arhitectură politică a Republicii Cehe postcomuniste era pe punctul de a se prăbuşi, el a decis să intre în joc. 

Astfel s-a născut proiectul său politic. În alegerile din 2010, noile mişcări populiste au obţinut rezultate semnificative pentru prima dată în Republica Cehă. Încă din 2011, Babiš şi-a creat propriul partid, numit „Acţiunea cetăţenilor nesatisfăcuţi“, ANO în limba cehă, ceea ce înseamnă şi „da“. A cumpărat unele dintre cele mai influente canale media şi a angajat unii dintre cei mai agili oameni de PR. 

În mod absurd, dar eficient, şi-a construit imaginea unei soluţii alternative la sistemul corupt. Cu unele diferenţe, Babiš se află pe aceeaşi linie politică populistă cu aceste formaţiunea FIDESZ a premierului ungar Viktor Orban şi a partidului Dreptate şi Adevăr, PiS, din Polonia. El nu doreşte un guvern democratic,ci vrea să schimbe ţara, astfel încât să poată fi condusă ca afacere, susţine Jakub Patocka.

Şi în Ungaria, anturajul lui Orban s-a îmbogăţit cu fonduri europene

Publicaţia electronică ”Hungarian Free Press” scrie că observatorii apropiaţi ai politicii ungare nu sunt deloc surprinşi să afle că prim-ministrul Viktor Orbán, altfel un critic vocal al Bruxelles-ului la el acasă, foloseşte Uniunea Europeană ca pe o "casă de bani".

Orice întreprinzător maghiar ştie, de asemenea, că obţinerea unor contracte majore finanţate de UE este un privilegiu rezervat unui mic cerc de oligarhi din cercul interior al partidului de guvernământ Fidesz şi, în mod specific, apropiaţilor familiei Orbán. Ungaria este unul dintre cei mai mari destinatari ai fondurilor UE, urmând ca 25 miliarde de euro să fie vărsate până în 2021.

Cu toate acestea, un raport al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) a constatat că o firmă legată de ginerele prim-ministrului Viktor Orbán, István Tiborcz, a primit 40 de milioane de euro din fonduri UE pentru a îmbunătăţi iluminatul public în oraşele maghiare. Aceasta, în ciuda faptului că firma avea puţină experienţă în domeniu.

În plus, unele dintre produsele utilizate de această firmă erau mai scumpe cu 50% faţă de preţul de pe piaţă.  Tiborcz nu mai este acţionar la firma respectivă, Elios, după ce şi-a vândut acţiunile, înainte ca Oficiul European Anti-Fraudă să înceapă investigaţiile. Alte şapte companii sunt implicate în scandalul de corupţie. 

Ultimul scandal în care este implicat controversatul guvernator al băncii centrale ungare, un aliat de încredere al lui Orban, ilustrează clar cum diverse clanuri din „familia“ politică Fidesz s-au îmbogăţit cu bani de la buget şi cu fonduri  europene fără ca metodele prin care acestea au realizat acest lucru să apară în declaraţiile de avere, relatează Budapest Beacon.

Matolcsy locuieşte împreună cu cea de-a doua soţie într-o reşedinţă de lux în districtul al doilea din Budapesta. Proprietatea a fost achiziţionată de compania fiului său cu ajutorul unui împrumut obţinut de la o bancă deţinută de vărul lui Matolcsy.

Printre deţinerile companiei fiului lui Matolcsy, Magyar Strategia, se numără New Wave Media, proprietarul origo.hu, unul dintre cele mai importante coti-diene online din Ungaria, achiziţio¬nate de la Magyar Telekom în 2015.

Adam Matolcsy, fiul guvernatorului băncii centrale, a cumpărat fabrica de mobilă high-end Balaton Butor, cu ajutorul unui credit de 400 milioane de forinţi de la banca NHB. Anul trecut, fabrica Balaton Butor a câştigat trei licitaţii publice implicând fonduri UE în valoare totală de aproape 600 milioane de forinţi (2,2 milioane de dolari). Aceasta a mai câştigat o licitaţie publică de 350 milioane de forinţi cu o altă companie.

Ce poate face UE

Patocka  susţine că „majoritatea oamenilor din aceste ţări Central şi Est europene nu au internalizat modelul de democraţie din Europa de Vest. Motivele sunt multe. Una dintre ele este că Europa de Vest şi, de asemenea, Statele Unite nu au reuşit să dezvolte o strategie reală de integrare a ţărilor post-comuniste în sistemul democratic occidental.  

Astăzi, oligarhiile locale iau controlul politicilor noastre împreună cu Rusia şi China. Puterile occidentale au pierdut terenul, uitându-se cu ţările post-comuniste pot fi atât de „ingrate“. Înţeleg acest sentiment. Dar asta nu ne ajută. Babiš, ca şi Kaczynski şi Orban, reprezintă forţele autocraţiei împotriva democraţiei“, avertizează Jakub Patocka.

Jurnalistul spune că nu se îndoieşte că Uniunea Europeană acţionează cu intenţii bune, dar politicile sale au un efect dezastruos. „Strategia trebuie revizuită în totalitate. Toată lumea a fost obsedată de economie când am intrat în Uniunea Europeană, şi nimeni nu a acordat atenţie aspectelor politice. Uniunea Europeană trebuie să înţeleagă că va trebui să lupte. Rusia, China, oligarhii interni, companiile multinaţionale ... Toate aceste forţe cred că Europa Centrală a devenit un loc de joacă al lor. Ei simt că au mâna liberă să facă ce vor. Dacă UE nu doreşte să dispară tinerele democraţii din Europa de Est, trebuie să acţioneze rapid. Astăzi, banii europeni care abundă în regiune servesc la încurajarea autocraţiei.

Cu toate acestea, se pot face două lucruri: în primul rând, redirecţionarea unor resurse financiare ale UE pentru a sprijini societatea civilă şi mass-media independentă. Aceste resurse trebuie să fie administrate de structurile UE, nu de politicienii locali corupţi şi de prietenii lor. Ar putea fi dificil, dar alternativa la această schimbare de curs pentru UE în Europa Centrală este mult mai rea pentru noi şi pentru UE“, subliniază jurnalistul.