Analiză. Cum au profitat partidele de extremă dreapta de pandemie. Cazul României

Proteste violente ale extremei drepte din Italia FOTO EPA-EFE

Pandemia Covid-19 a oferit partidelor de extremă dreaptă din Europa numeroase ocazii de a-şi extinde audienţa, pescuind votanţi din rezervorul negaţioniştilor, al antivacciniştilor şi al celor care se opun măsurilor restrictive, invocând încălcări ale libertăţilor.

Dacă în primele luni ale Pandemiei Covid-19 partidele de extremă dreapta păreau că pierd teren în Europa, în faţa formaţiunilor tradiţionale, pe masură ce populaţia a obosit de atâtea măsuri de restricţie, a căzut pradă dezinformărilor cu care a fost bombardată din toate părţile. Partidele de extremă dreapta s-au repliat rapid şi şi-au adaptat mesajul, identificând coronavirusul cu minorităţi vulnerabile precum imigranţii şi romii, idee ideală pentru retorica lor xenofobă. 

În plus, profitând de toate stângăciile guvernelor în lupta cu acest virus agresiv şi necunoscut, şi-au reglat tirul atrăgând în plasa lor oameni vulnerabili şi mai puţin avizaţi. În Franţa, liderul extremei dreapta, Marine Le Pen, de exemplu, a sugerat că în zonele cu comunităţi multiculturale, în special în cele în care locuiesc musulmani, coronavirusul se răspândeşte mai repede. În Spania, un lider al partidului de extremă dreapta Vox a anunţat pe Twitter că „anticorpii săi spanioli vor învinge virusul chinez”. Extremiştii s-au erijat în adversarii „dictaturii” medicale guvernamentale, intoxicând pe cei creduli cu cele mai incredibile teorii ale conspiraţiei, de la teama că oamenii vor fi monitorizaţi prin intermediul aplicaţiilor Covid, aşa cum susţine Partidul Libertăţii din Austria, până la mincina larg răspândită în multe ţări că scopul vaccinurilor este de a instala un cip în corpul oamenilor. 

„BasedPoland“ (Polonia de bază) este şi numele unui popular cont de pe Twitter al extremei drepte, care are peste 121.000 de susţinători şi care este administrat de Adam Starzynski, un polonez născut şi crescut în Suedia, dar care acum locuieşte în Polonia şi a primit cetăţenie poloneză în 2016. Pe măsură ce COVID-19 a cuprins Europa, contul BasedPoland al lui Starzynski a lansat un şir de videoclipuri în care minorităţile apar într-o lumină negativă, acuzând migranţii musulmani şi comunităţile de romi că nu respectă regulile de distanţare socială. El caută totodată să prezinte ţări est-europene, ca Polonia şi Ungaria, ca fiind mai bine plasate în lupta împotriva pandemiei graţie politicilor lor de dreapta şi împotriva migranţilor.

De la propagandă online sau tipărită şi până la livrări de alimente în pungi cu sigla mişcării, mişcarea neofascistă CasaPound Italia se luptă din răsputeri să-şi promoveze propriul naţionalism ca pe un leac pentru toate durerile ţării. Ultranaţionalismul spaniol a profitat de situaţia excepţională creată de pandemia SARS-CoV-2 pentru a implementa o întreagă baterie de tehnici tipice unui manual de manipulare a informaţiilor care, în cele din urmă, caută beneficiul propriei sale agende politice. Şi pentru aceasta foloseşte diverse tactici cu care poate ataca din diferite flancuri: în timp ce încearcă să discrediteze guvernul, repetă mesaje precum nevoia de controale mai stricte la frontiere pentru a opri extinderea virusului, care este în acelaşi timp una dintre cererile lor tradiţionale de a controla imigraţia. De fapt, în timpul stării de alarmă, Vox a cerut eliminarea îngrijirilor medicale gratuite de la imigranţii ilegali.

Cazul României

În unele ţări, cum ar fi România, consolidarea extremei drepte a fost ajutată şi de conflictul stat-Biserică, aceasta din urmă refuzând respectarea măsurilor restrictive pentru combaterea pandemiei, scrie publicaţia greacă Kathimerini. „Puţini auziseră de partidul populist de extremă dreapta Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) până în seara zile de 6 decembrie, atunci când a uimit România la alegerile parlamentare. AUR are o legătură strânsă cu puternica Biserică Ortodoxă a României, pe care a susţinut-o în organizarea de ceremonii religioase în timpul pandemiei. Partidul se opune căsătoriei între persoane de acelaşi sex, a organizat mitinguri anti-mască şi solicită unirea cu Republica Moldova. 

George Simion, care a devenit rapid faţa partidului, a participat anul trecut la proteste naţionaliste la un cimitir militar, ciocnindu-se cu etnicii maghiari. Analiştii au scos în evidenţă sprijinul masiv din partea diasporei româneşti, de mari dimensiuni, care, până acum, a fost văzută în general drept o bază electorală pentru USR-PLUS, un partid progresist care a câştigat 15% din voturi şi care a format o coaliţie de guvernare cu PNL. În schimb, AUR a fost prima alegere a diasporei în Italia şi a doua în Franţa şi Spania. Aparent peste noapte şi de nicăieri, AUR, care a organizat o campanie online ţintită, strategică, a devenit al patrulea cel mai mare partid politic din România şi unul care se opune ferm valorilor UE”, scrie Euronews. 

Tensiuni socio-politice şi economice hiperbolizate de pandemia de coronavirus – iată contextul care a favorizat votul masiv pentru Alianţa care a crescut în nici doi ani cât alţii în 10. AUR a marşat pe discursul “fără botniţă” împotriva purtării măştii, a promovat mişcarea împotriva vaccinării. Ceea ce distinge AUR de partidele de extremă dreapta din Occident este relaţia strânsă cu biserica şi sprijinul din partea organizaţiilor legate de biserică, cum ar fi Frăţia ortodoxă.

Publicaţia ungară „Azonnali“, preluată de Eurotopics, scrie că „problema AUR nu este aceea că nu îi place Ungaria, ci faptul că nici România nu-i place şi că nu o poate iubi pentru că, de fapt, nu o cunoaşte. AUR nu este condus de români, ci de indivizi care nu au făcut nimic altceva decât să-i observe pe români. Şi singurul lucru pe care l-au aflat au fost temerile lor. AUR nu este altceva decât manifestarea dezamăgirii politice din România în ultimilor 30 de ani.”

În ultimii ani au devenit vocale alte două partide cu doctrină naţional-democrată. Partidul România Unită, titlu inspirat din Rusia Unită, care era format din dizidenţi plecaţi din PSD, şi formaţiunea Alianţa Noastră, condusă de simpatizantul Mişcării Legionare Marian Munteanu. Acestea nu au avut însă succesul pe care îl cunoaşte AUR în nici doi ani de la lansare.

Previziuni îngrijorătoare

Potrivit expertului pe probleme de extremă dreapta, Cas Mude, care a studiat 31 de partide extremiste din Europa, imaginea este mixtă: doar jumătate şi-au pierdut influenţa în timpul primului val al Pandemiei. Din restul , cinci au crescut şi zece nu au arătat nicio modificare în sondaje. Situaţia este oarecum mai gravă în al doilea val al pandemiei. Previziunile pentru viitor nu sunt deosebit de liniştitoare. Extinderea măsurilor restrictive, începerea vaccinărilor şi criza economică pe fondul pandemiei creează un teren fertil pentru consolidarea partidelor de extremă dreaptă din Europa. În plus, punerea la îndoială a autorităţii ştiinţifice, din ce în ce mai răspândită, otrăvesc societatea .

“Asistăm la o serie de tentative ale dreptei radicale de se folosi de COVID-19 pentru propriile interese”, a declarat Matthew Feldman, profesor la Universitatea Teeside din Marea Britanie şi director al Centrului de Analiză a Dreptei Radicale.

Feldman avertizează că extrema dreaptă va căuta să exploateze pandemia pentru a-şi difuza mesajele xenofobe în discursul politic general, sperând că ele vor fi adoptate de actori politici recunoscuţi. “Aceasta este practica fascismului începând din 1945”,  “care deseori încearcă să se pătrundă în opinia generală prin intermediul unor probleme de interes public”. În lumea extremei drepte, o ţară “de bază” este o ţară care este în mod deschis mândră de originile sale etnice, religioase şi naţionale şi, mult mai important, căreia nu îi este frică să se ridice împotriva a ceea ce extrema dreaptă consideră liberalismul occidental.

Şase tipuri de tehnici de dezinformare: 

1. Imitarea unei surse fiabile de dezinformare; 

2. Stârnirea emoţiilor (milă, furie sau indignare); 

3. Polarizarea faptelor; 

4. Teoriile conspiraţiei; 

5. Discreditarea adversarilor; 

6.Trollingul. În privinţa eficacităţii trolilor, până aici Rusia s-a dovedit campioană.