Americanii își reduc trupele din Europa, iar aliații caută soluții de urgență. Ce spune comandantul suprem al NATO

Generalul american aflat la comanda supremă a forțelor NATO în Europa a încercat marți să calmeze temerile aliaților privind o retragere masivă a trupelor SUA de pe continent, afirmând că Washingtonul nu intenționează, cel puțin pe termen scurt, să reducă prezența militară cu mai mult de 5.000 de soldați.

Alexus Grynkewich, comandantul suprem al NATO?FOTO:X

„Desfășurările anunțate până acum sunt singurele pe care le anticipăm în viitorul apropiat”, a declarat generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa (SACEUR), răspunzând unei întrebări adresate de POLITICO, la Bruxelles.

Oficialul american a admis însă că, pe termen lung, Statele Unite își vor redesena prezența militară în Europa, pe măsură ce aliații europeni își vor consolida propriile capacități de apărare. Potrivit acestuia, procesul va dura „mai mulți ani”.

Declarațiile vin după ce președintele american Donald Trump a anunțat, la începutul lunii, retragerea a cel puțin 5.000 de militari americani din Germania, pe fondul tensiunilor cu cancelarul german Friedrich Merz, critic la adresa poziției Washingtonului în războiul din Iran.

În paralel, secretarul american de Război, Pete Hegseth, a surprins autoritățile poloneze prin anularea unei rotații planificate de 4.000 de soldați americani în Polonia.

În culisele NATO, deciziile Washingtonului au provocat îngrijorare. Potrivit unor diplomați ai Alianței, cele 32 de state membre i-au cerut deja generalului Grynkewich să identifice rapid soluții europene pentru acoperirea golurilor lăsate de trupele și echipamentele americane retrase.

„Nu avem capacitatea de a substitui aceste sisteme dacă vor fi retrase”

Cele mai mari temeri sunt legate de retragerea unei unități specializate de rachete cu rază lungă din Germania, capabilitate pe care europenii nu o pot înlocui rapid. „Nu avem capacitatea de a substitui aceste sisteme dacă vor fi retrase”, a declarat un diplomat NATO de rang înalt, sub protecția anonimatului.

Generalul Grynkewich a precizat că poartă „consultări permanente” cu aliații privind opțiunile disponibile pentru întărirea flancului estic al NATO.

Deocamdată, Pentagonul nu a oferit explicații publice clare privind motivele reducerii prezenței militare. În acest context, oficialii polonezi au început discuții directe la Washington pentru a înțelege strategia americană.

Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a transmis după o convorbire cu Pete Hegseth că „nu a fost luată nicio decizie privind reducerea capacităților militare americane din Polonia” și că măsurile analizate „nu afectează parteneriatul strategic” dintre cele două state.

În practică însă, potrivit unor surse familiare cu negocierile, cele două anunțuri americane fac parte din același plan de reducere graduală a efectivelor SUA din Germania.

Astfel, Brigada a 2-a Blindată de Luptă din cadrul Diviziei 1 Cavalerie, formată din aproximativ 4.000 de militari, nu va mai fi trimisă pentru rotația de nouă luni în Polonia. O parte dintre soldați ar putea fi înlocuiți ulterior cu trupe deja staționate în Germania.

Restul de aproximativ 1.000 de militari vizați de planul lui Trump provin din unitatea specializată de rachete care urmează să fie retrasă din Germania.

„Vor exista 5.000 de militari retrași din Europa”, a confirmat Grynkewich, insistând însă că decizia „nu afectează capacitatea NATO de a-și pune în aplicare planurile regionale de apărare”.

Experții avertizează totuși că impactul asupra Alianței nu va fi neglijabil

Jennifer Kavanagh, director de analiză militară la think tank-ul Defense Priorities, susține că reducerea contingentului american din Polonia ar putea afecta inclusiv prezența SUA în statele baltice.

Înlocuirea militarilor americani ar putea fi realizată relativ rapid, „în cel mult un an”, apreciază analista. În schimb, tehnica grea — tancuri și vehicule blindate Stryker — va fi mult mai dificil de substituit în viitorul apropiat. În ceea ce privește unitatea de rachete din Germania, recrearea unor capabilități similare ar putea dura chiar și cinci ani.

În interiorul NATO persistă însă incertitudinea privind mecanismul prin care aliații vor decide redistribuirea forțelor și acoperirea deficitului american. Unele state preferă includerea problemei în următorul ciclu de planificare militară al Alianței, în timp ce altele cer măsuri accelerate.

„Situația este încă destul de neclară”, a rezumat unul dintre diplomații NATO implicați în discuții.