Alertă la Kremlin! UE dispune de un nou regim de sancţiuni

FOTO EPA-EFE

La trei luni de la tentativa de otrăvire a opozantului rus Aleksei Navalnîi, Uniunea Europeană (UE) s-a dotat cu capacitatea de a aplica sancţiuni pentru încălcarea drepturilor omului.

Cu toate că este considerat similar „Legii Magniţki” din Statele Unite, mecanismul UE cu privire la drepturile omului ţinteşte la nivel universal. „Legea Magniţki” a fost adoptată de Statele Unite în 2016 în semn de omagiu pentru juristul rus Serghei Magniţki decedat în închisoare după ce a expus o vastă reţea de corupţie.

Iniţiat de Olanda în 2018, noul cadru a fost adoptat luni de miniştrii de Externe ai celor 27 de state membre sub denumirea „Planul de acţiune al UE în favoarea drepturilor omului şi a democraţiei”. Până acum, acţiunile de încălcare a drepturilor omului erau sancţionate individual de statele europene. De-acum, UE va putea viza în mod unitar persoane din întreaga lume implicate în „încălcări grave ale drepturilor omului”. Actul survine în contextul Zilei Internaţionale a Drepturilor Omului, sărbătorită anual la 10 decembrie.

Acţiunile care vor intra sub incidenţa legii europene de tip Magniţki vor fi: genocide, acte de tortură, crime împotriva umanităţii, sclavia, asasinate extrajudiciare, răpiri la comandă, arestări arbitrare, trafic de fiinţe umane, violenţă sexuală, abuzuri asupra democraţiei, libertăţii de expresie, religiei etc. Iar sancţiunile vor consta în principal în interdicţii de intrare pe teritoriul UE şi blocarea activelor legate de UE. Persoanele sau entităţile considerate vinovate de „încălcări grave” ale drepturilor omului vor putea fi urmărite şi sancţionate oriunde s-ar afla în lume. Totuşi, orice sancţiune va putea fi aplicată doar cu acordul tuturor statelor membre. Noul cadrul de sancţiuni UE este valabil pe o perioadă de trei ani şi poate fi prelungit.

„Sperăm ca acest nou regim să fie extins în viitor la fapte de corupţie, la fel ca Global Magnitsky Act”, a declarat ministrul lituanian de Externe Linas Linkevicius, citat de AFP. Omologul său german Heiko Maas şi-a exprimat satisfacţia faţă de această iniţiativă: „Cei care torturează sau sunt vinovaţi de exploatarea fiinţelor umane ar trebui să nu-şi mai poată face cumpărăturile în Europa fără să-şi facă griji în legătură cu viitorul lor”.

Acest proiect a cunoscut un impuls decisiv în urma tentativei de otrăvire a opozantului rus Aleksei Navalnîi, care a fost salvat de la moarte în Germania după ce a fost otrăvit cu un agent neurochimic din gama Noviciok în timpul unei călătorii efectuate la sfârşitul lui august în Siberia. De fapt, Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă, spaniolul Josep Borrell, a pledat pentru denumirea legii după opozantul rus, dar propunerea sa nu a fost reţinută tocmai pentru caracterul universal al legii.

Totuşi, un lucru este clar: mecanismul ar urma să fie folosit pentru a contracara activităţile maligne ruse.

În ultimii ani, cazurile de agenţi de influenţă ruşi acţionând contrar drepturilor omului s-au înmulţit, unele operaţiuni sugerând că ar fi coordonate direct de preşedintele Vladimir Putin.

Aceştia au fost găsiţi implicaţi mai ales în asasinate şi tentative de asasinate extrajudiciare, atât în interiorul cât şi în exteriorul ţării, vizând pe cei care protestează faţă de regimul de la Kremlin. Unele dintre aceste cazuri au fost relatate pe larg în presa internaţională, cum ar fi uciderea lui Zelimhan Hangoşvili într-un parc din Berlin sau tentativa de otrăvire cu Noviciok a omului de afaceri bulgar Emilian Ghebrev. Cel mai răsunător caz este cel a fostului agent dublu Serghei Skripal, găsit, la 4 martie 2018, inconştient pe o bancă din oraşul englez Salisbury după ce a fost otrăvit la rândul său cu Noviciok. A fost vorba de primul atac chimic purtat în Occident după cel de-al Doilea Război Mondial. Londra a găsit indiciile implicării GRU, agenţia de spionaj a armatei ruse.

În plus, Rusia recurge la mercenari pentru a desfăşura acţiuni ilegale precum cele din Peninsula Crimeea şi estul Ucrainei, unde forţele sale acţionează în afara prevederilor legilor şi convenţiilor internaţionale pe care le-a semnat. De asemenea, a lăsat indicii de amestec în procesele electorale ale altor state şi de orchestrare a unor atacuri cibernetice în scopul de a colecta informaţii confidenţiale şi de a le utiliza ulterior pentru a influenţa şi manipula diferite procese politice.

Dacă Afacerea Skripal a dus la cel mai mare val de expulzări de diplomaţi din istorie, tentativa de otrăvire a lui Navalnîi s-a soldat deocamdată cu plasarea a opt colaboratori apropiaţi ai lui Vladimir Putin pe o listă de sancţiuni în cadrul regimului armamentului chimic.

Aleksei Navalnîi, care este convins că Vladimir Putin a ordonat otrăvirea sa, îndeamnă UE să-şi intensifice acţiunile de descurajare a regimului Putin. Recent, opozantul rus a propus UE să-i trateze pe oamenii lui Putin „ca o bandă de infractori care a preluat temporar puterea”. „UE ar trebui să ţintească banii, oligarhii, nu doar foştii oligarhi, ci şi pe cei noi, membri ai cercului apropiat al lui Putin”, a îndemnat Navalnîi, care se recuperează în prezent în Germania şi intenţionează să se întoarcă acasă pentru a-şi continua lupta politică.