Aleksandar Vučić, preşedintele Serbiei: Putin nu mai poate da înapoi, fiind obligat să lupte
0
Preşedintele Rusiei a surprins Occidentul mai mult decât Occidentul l-a surprins pe el, consideră liderul de la Belgrad, Aleksandar Vučić. Referindu-se la situaţia din jurul Ucrainei, preşedintele sârb a sugerat că înţelege acţiunile preşedintelui rus, Vladimir Putin, care, în opinia sa, nu mai poate da înapoi şi trebuie să lupte.
Liderul sârb şi-a exprimat acest punct de vedere vineri, într-un interviu acordat postului TV Euronews Serbia. „Aş putea afirma multe, dar nu sunt analist, ci preşedinte. Consider că îl cunosc pe Putin în proporţie de 99,9% mult mai bine decât restul politicienilor din lume, am impresia că pot să înţeleg ce-i în capul lui. Consider că Occidentul l-a surprins în primele trei-patru zile, iar apoi, având în vedere povestea lui din tinereţe de la Leningrad, el a ajuns într-o situaţie în care nu se mai poate retrage şi trebuie să lupte”, crede Vučić.
În anul 2015, Putin, vorbind la Forumul Valdai despre participarea Forţelor Armate Ruse la operaţiunea militară din Siria, a făcut referire la o regulă pe care o învăţase încă în copilărie pe străzile din Leningrad: ”Dacă o luptă este inevitabilă, atunci trebuie să ataci primul!”. Prin urmare, a adăugat atunci preşedintele rus, este mult mai indicat să lupţi cu teroriştii la distanţă mare de ţară şi să nu aştepţi momentul în care aceştia vin pe teritoriul Rusiei.
Aleksandar Vučić a mai spus că Serbia sprijină integritatea teritorială a Ucrainei, dar nu va impune sancţiuni împotriva Rusiei. Liderul sârb a mai anunţat că ţara sa suspendă temporar toate exerciţiile forţelor armate sârbe şi cele ale poliţiei care urmau să aibă loc cu partenerii străini. El a menţionat că Serbia consideră atât Rusia, cât şi Ucraina drept ţări înfrăţite şi regretă ceea ce se întâmplă în Europa de Est, fiind pregătită să ofere asistenţă umanitară Ucrainei.
Ruşii au acum doar două variante, dar nu par dispuşi să recurgă la una dintre ele
Strategia iniţială a Rusiei în Ucraina a eşuat, iar armata sa trebuie acum să decidă ce va face în continuare, a declarat pentru BBC un analist militar de top.
Phillips O'Brien, care este profesor de studii strategice la Universitatea din St Andrews, a spus că mulţi observatori străini au ales "calea intelectuală uşoară" de a presupune că superioritatea militară rusă va prevala în război.
Totuşi, aceasta a fost "o opinie foarte falsă" despre capacităţile Rusiei, ce nu a luat în considerare dacă soldaţii săi erau dispuşi să îşi asume riscuri, a spus el.
În acelaşi timp, capacităţile Ucrainei au fost subestimate, a adăugat el. Ucrainenii s-au pregătit pentru război de la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 şi nu au vrut să trăiască "sub o dictatură rusă", a spus profesorul O'Brien.
"Acum, Rusia trebuie să decidă ce să facă: fie pot escalada (războiul), fie dez-escalada", a adăugat el.
Dez-escaladarea ar fi cea mai raţională cale de acţiune şi ar implica încercarea de a ajunge la un acord, dar "nu par a fi dispuşi să facă acest lucru acum", a spus el.
O escaladare ar însemna fie reconstruirea armatei de la zero, fie "deschiderea unei cutii de viermi" prin recurgerea la arme chimice, biologice sau nucleare.
"Ori dez-escaladează (conflictul), ori îl escaladează, dar cu ceea ce au acum nu-şi pot atinge obiectivul", a conchis el.