AFP: România şi alte state din Europa de Est se confruntă cu un declin periculos al monedelor

România, alături de Rusia, ţările baltice, Polonia şi Bulgaria se confruntă cu o depreciere periculoasă a monedelor, în statele emergente, în special din Europa de Est, existând riscul unor crize valutare, ca urmare a problemelor din sectorul financiar internaţional, transmite AFP, preluată de Mediafax.

"O criză a cursului de schimb apare atunci când o monedă nu mai creşte. Inflaţia se accelerează, dobânzile cresc, activităţile economice stagnează, iar la un moment dat situaţia devine insuportabilă", a explicat Jean-Paul Betbeze, director economic la banca franceză Credit Agricole.

O astfel de situaţie a existat în Mexic, în 1994, în Asia, în 1997, în Rusia în 1998 şi în Argentina în 2001.

În prezent, numeroase state emergente ar putea să se confrunte cu o situaţie asemănătoare.

"Investiţiile au scăzut în aceste ţări, care au înregistrat o creştere economică puternică. Există îndoieli legate de sănătatea acestor economii, iar fluxul de capital a revenit la euro şi dolar", a arătat Betbeze.

Olivier Blanchard, economist şef al Fondului Monetar Internaţional (FMI), şi-a exprimat recent îngrijorarea, într-un articol publicat în Le Monde, în privinţa riscurilor de producere a unei crize valutare în ţările emergente, unde băncile occidentale aflate în deficit de lichidităţi repatriază capitalul.

Odată cu agravarea crizei de pe piaţa creditelor, Islanda, Ucraina şi Ungaria au fost nevoite să recurgă la împrumuturi din partea FMI, a spus Elisabeth Gruie, analist la BNP-Paribas.

Rusia, ţările baltice, Polonia, Bulgaria şi România se confruntă cu o scădere periculoasă a monedelor, existând riscuri şi în umele state asiatice precum Pakistanul, India şi Vietnamul.

Cele mai vulnerabile sunt ţările cu datorii în valută şi deficite de cont curent semnificative.

"Companiile şi populaţia din Polonia şi Ungaria s-au îndatorat în franci elveţieni, pentru a beneficia de dobânzi scăzute, dar ulterior ratele au crescut", a explicat Gruie.

Moneda ucraineană, hrivna, a pierdut din septembrie 60% din valoare, astfel încât cei care au contractat împrumuturi în valută trebuie să plătească cu 60% mai mult, cu toate că salariile nu au crescut, a arătat Olena Havrilciuk, analist la Centrul pentru Studii Prospective şi Informaţii Internaţionale.

Statele cu rate fixe de schimb, precum Letonia, sunt şi ele vulnerabile, întrucât guvernele au tendinţa să protejeze monedele care devin supraevaluate şi constituie ţinte ale speculaţiilor.

Rusia în schimb poate evita o criză a cursului de schimb datorită rezervelor valutare considerabile acumulate din vânzările de hidrocarburi, a subliniat Havrilciuk