„Adoptă un ţigan” şi vălul islamic la facultate sau cum se adânceşte Franţa în xenofobie şi rasism
0
Vineri, cotidianul francez „Le Figaro” publica două ştiri interesante. Pe de o parte, vorbea despre o campanie derulată pe Facebook sub sloganul „Adoptă un ţigan”, iar pe de alta, despre cum 78% dintre francezi ar interzice vălul islamic în sălile de curs din universităţi. Ambele materiale demonstrează că Franţa devine tot mai xenofobă şi rasistă, fiind gata să folosească legislaţia ca să-i disciplineze pe nomazi şi pe musulmani.
Internauţii francezi, sătui de ţiganii veniţi din Europa de Est la furat şi la cerşit, au creat, la începutul lunii august, o pagină de Facebook intitulată „Adoptă un ţigan”, care a stârnit polemici aprinse în Franţa. „Pentru toţi ţiganofilii, ţiganologii şi prietenii romilor! O pagină dedicată iubitorilor nomazilor, ţiganilor şi hoţilor de cupru!”, se arată la descrierea paginii de Facebook.
Joi, a fost înaintată o plângere pentru „incitare la ură rasială” de o asociaţie cu sediul în Bouches-du-Rhone, care denunţă „un val de ură faţă de comunitatea de ţigani”, notează „Le Figaro”.
Integrare ţiganilor, la loc comanda!
Problema ţiganilor din Franţa „datează” deja de câţiva ani. Mai întâi, francezii ne-au acuzat că nu ştim cum să ne comportăm cu comunitatea romă şi cum să-i integrăm pe ţigani în societate. Câţiva ani mai târziu, când nomazii au luat calea Vestului, francezii au simţit pe propria piele ce înseamnă să trăieşti alături de „gens du voyage”, aşa cum sunt numiţi ţiganii în Franţa. Fostul preşedinte Sarkozy a încercat să-i trimită acasă, punându-i frumos pe avion şi debarcându-i în România, cu 300 de euro în buzunar. Metoda lui de a „scăpa” de nomazi a fost aspru criticată de socialişti, atunci aflaţi în Opoziţie, care voiau să-i integreze pe ţigani în societatea franceză. De mai bine de un an, de când au preluat puterea, socialiştii au dat tot felul de dispoziţii menite să-i „acomodeze” pe ţigani. Doar că au văzut şi ei că nu funcţionează, aşa că acum încearcă metoda mult-criticată a lui Sarkozy.
Problema ţiganilor, o chestiune latentă în Franţa, a revenit de curând în atenţia publică odată cu Jean Marie Le Pen, care a spus despre ţigani că au o prezenţă „iritantă” şi „parfumată” în Nisa.
Lege pentru expulzare şi evacuare
Deşi socialiştii erau „mari iubitori” de „gens de voyage”, despre care au ţinut să reamintească că sunt „în majoritate francezi”, se pare că ministrului de Interne i s-a pus capac. Într-un interviu acordat în urmă cu o lună, Valls a spus că ţiganii români trebuie „să rămână în România sau să se întoarcă acolo”, reiterând că autorităţile franceze vor continua „să evacueze aceste tabere” ilegale, „unde oamenii trăiesc în condiţii inacceptabile”.
După ce politicile de integrare a romilor s-au dovedit ineficiente, socialiştii francezi, aflaţi la putere, s-au decis să schimbe macazul şi încearcă să treacă în Parlament o lege care să uşureze munca autorităţilor când vor să evacuzeze ţiganii din taberele ilegale.
În momentul de faţă, este greu să evacuezi „călătorii” de pe terenurile municipalităţii. Acest lucru se poate face doar dacă siguranţa publică este în pericol. Noul proiect de lege reduce din birocraţie şi permite poliţiei să intervină mai repede dacă terenul este ocupat ilegal, socialiştii spunând că astfel se creează un echilibru între „drepturile şi obligaţiile călătorilor şi a comunităţilor locale”.
Fără văl la facultate
Nu doar ţiganii sunt o problemă pentru Franţa, ci şi musulmanii. Religia islamică este a doua cea mai răspândită în Hexagon, iar musulmanii reprezintă un procent important din populaţie, de până la 6%. Numărul exact de musulmani nu se regăseşte în datele niciunui recensământ pentru că în 1872 s-a dat o lege prin care se interzice numărarea locuitorilor pe baza credinţelor religioase. Totuşi, un sondaj făcut de IFOP în urmă cu patru ani susţinea că populaţia musulmană din Franţa numără 3,5 milioane (echivalentul a 5,8%), în timp ce în 2010 se vorbea de 2,1 milioane de musulmani declaraţi.
Câteva legi adoptate de guvernanţii francezi atentează direct la religia islamică. O lege din 2004 interzice purtarea unor însemne religioase ostentative în şcolile din Franţa, deci şi vălul islamic. Din 2011, în spaţiul public din Hexagon, adică şi pe stradă, este interzis vălul islamic integral, adică niqabul, dar nu şi vălul clasic, care acoperă doar părul. În urmă cu doi ani, autorităţile franceze au interzis rugăciunile pe stradă şi în spaţiile publice. Franţa este un stat laic, iar rugăciunile în stradă contravin acestui statut, fiind interzise, afirma la acea vreme ministrul francez de Interne.
Franţa este ţara europeană care are cea mai mare comunitate musulmană.
Extremiştii de dreapta, pe val în Franţa
Frontul Naţional, partidul de extremă dreapta condus de Marine Le Pen, ar putea obţine un procentaj egal cu cel al celorlalte partide politice din Franţa, dacă alegerile europene ar avea loc în acest weekend, potrivit unui sondaj publicat la începutul lunii iunie.
Potrivit sondajului, partidul de extremă-dreaptă, Frontul Naţional, Partidul Socialist, aflat la guvernare, şi principalul partid de opoziţie Uniunea pentru o Mişcare Populară au obţinut aceleaşi procente în rândul electoratului francez, scrie thelocal.fr.
Respondenţii au fost întrebaţi ce ar vota „în cazul în care alegerile europene ar avea loc duminică“, fiindu-le prezentată o listă cu partidele politice, în care erau specificate şi numele liderilor formaţiunilor.
21% au ales Partidul Socialist condus de Harlem Désir, însă tot acelaşi procentaj l-a obţinut şi UMP, la conducerea căruia se află Jean-François Copé, şi Frontul Naţional, al cărui lider este Marine Le Pen.
Se încarcă comentariile...
