Exclusiv 150 de miliarde de euro pentru înarmare. Cât poate accesa România din fondul pus la bătaie de UE

Țările din UE vor putea beneficia de împrumuturi cu dobândă redusă pentru producția de armament sau achiziții comune, printr-un program în valoare de 150 de miliarde de euro. Expertul în securitate Marius Ghincea analizează impactul acestui proiect pentru România.

Armata română are nevoie de armament modern. FOTO: FB/MAPN

Consiliul Uniunii Europene a adoptat marţi, 27 mai 2025, o reglementare pentru instituirea Acţiunii pentru Securitatea Europei (SAFE), un instrument financiar nou al UE care va sprijini statele membre dispuse să investească în producția industrială pentru apărare prin achiziții comune, axate pe capacităţile prioritare.

SAFE va finanța investițiile urgente şi la scară mare în baza tehnologică şi industrială de apărare europeană (EDTIB).

Obiectivul este de a stimula capacitatea de producție, asigurând disponibilitatea echipamentelor de apărare în caz de necesitate, precum şi intervenția în golurile de capacitate existente, întărind în ultimă instanţă pregătirea generală a UE pentru apărare.

De asemenea, SAFE va permite Uniunii să sprijine în continuare Ucraina, asociind din start industria de apărare a acesteia la noul instrument.

Ghincea: „Mărimea deficitului bugetar ne pune în poziția de a nu putea să ne bucurăm cu adevărat de acest program”

„Programul de înarmare aprobat de UE reprezintă un prim pas în ceea ce se anunță o politică mai ambițioasă privind apărarea comună. Cu toate acestea, impactul va fi limitat pentru majoritatea țărilor UE. 150 miliarde, sub formă de împrumuturi, nu reprezintă foarte mulți bani, având în vedere nevoile reale ale industriei de apărare europeană”, susține politologul Marius Ghincea, expert în securitate la Universitatea ETH din Zurich (Elveția) și la Institutul Universitar European.

Pentru România, efectele sunt și mai limitate din cauza deficitului bugetar uriaș.

„Iar în cazul României, singurul avantaj este că putem obține bani cu dobândă mai redusă decât am putea dacă ne-am împrumuta direct de pe piața financiară. Însă chiar și așa, mărimea deficitului bugetar ne pune în poziția de a nu putea să ne bucurăm cu adevărat de acest program pentru că orice împrumut adițional adaugă la deficitul bugetar”, a precizat expertul.

Vești bune pentru Ucraina

SAFE vine și cu vești bune pentru Ucraina, care va fi tratată ca un stat membru, la fel ca țările din Spaţiul Economic European. Acestea nu numai că vor putea participa la achiziții comune, ci se vor putea face achiziții şi din industriile lor.

Este a doua veste foarte bună pe care Ucraina o primește în timp scurt. Luni, 26 mai, au fost ridicate restricțiile în ceea ce privește folosirea armamentul primit din Occident.

„Impactul acestei decizii a partenerilor occidentali este să elibereze capacitatea Ucrainei de a lovi mai adânc în interiorul Rusiei. Asta va duce la creșterea impactului economic și asupra infrastructurii militare din Rusia. Este important pentru ucraineni să distrugă fabricile de producție militară folosite pentru construirea rachetelor cu care sunt atacate orașele ucrainene. La fel și în cazul artileriei și a altor arme folosite de ruși pe front. Asta poate avea, ca implicație directă, o reducere a capacității rușilor de a distruge orașele ucrainene și o creștere a costului vizibil al războiului pentru rusul de rând”, susține expertul.

Ghincea rămâne rezervat în ceea ce privește celelalte efecte ale măsurii: „În legătură cu alte implicații, este greu de determinat cât de hotărâtor se vor schimba dinamicele conflictului ca urmare a acestei decizii. Rămâne de văzut cum vor răspunde și rușii, care probabil vor dori să escalada”.

Ce conține SAFE

„Am adoptat primul program de investiţii în apărare la scară mare la nivelul UE, în valoare de 150 de miliarde de euro. Acesta este un instrument fără precedent care va ne va stimula capacităţile de apărare şi ne va sprijini industria de apărare. Cu cât investim mai mult în securitate şi apărare, cu atât mai mult îi vom descuraja pe cei care ne vor răul”, a declarat ministrul polonez pentru UE Adam Szlapka.

Potrivit publicației citate, în privinţa modului de funcţionare al SAFE, Consiliul arată că prin instrumentul respectiv UE pune la dispoziţie 150 de miliarde de euro, care vor fi plătite la cerere statelor membre interesate, pe baza unor planuri naţionale.

Plăţile se vor efectua sub forma unor împrumuturi pe termen lung cu costuri competitive, care vor fi rambursate de statele beneficiare. Pentru a se asigura economiile de scară şi interoperabilitatea şi pentru a se reduce eventuala fragmentare a EDTIB, statele beneficiare vor efectua în principiu achiziţii comune, în care vor fi implicate cel puţin două ţări participante, în vederea calificării pentru credite.

Ca reacţie la situaţia geopolitică actuală şi la necesitatea urgentă de investiţii masive în echipamente de apărare, SAFE va permite pe o perioadă limitată şi achiziţii în care este implicat un singur stat membru.

Referitor la implicarea unor ţări terţe, SAFE deschide un capitol nou în cooperarea cu acestea. Ucraina şi ţările din SEE-AELS (Spaţiul Economic European - Asociaţia Europeană a Liberului Schimb) vor fi tratate la fel ca statele membre. Nu numai că vor putea participa la achiziţii comune, ci se vor putea face achiziţii şi din industriile lor.

SAFE va permite de asemenea ţărilor în curs de aderare, ţărilor candidate, candidaţilor potenţiali şi ţărilor care au semnat Parteneriate de Securitate şi Apărare cu UE, cum ar fi Regatul Unit, să participe la achiziţiile comune.

Mai mult, SAFE oferă posibilitatea de a încheia acorduri suplimentare bilaterale sau multilaterale cu aceste state terţe, conform cărora se vor putea deschide condiţii de eligibilitate.

Două categorii de produse pentru apărare

Acţiunile eligibile finanţate prin SAFE trebuie să aibă legătură cu prima listă de domenii prioritate identificate de Consiliul European din 6 martie 2025 şi se împart în două categorii de produse pentru apărare.

Prima categorie cuprinde muniţia şi rachetele, sistemele de artilerie, inclusiv capacităţile de lovire de mare precizie, capacităţile de luptă terestră şi sistemele de sprijin pentru acestea, precum şi echipamentele şi armamentul pentru infanterie; de asemenea, protecţia infrastructurii critice, informatica şi mobilitatea militară, inclusiv contra-mobilitatea.

În a doua categorie intră sistemele de apărare antiaeriană şi antirachetă, capacităţile maritime de suprafaţă şi submarine, dronele şi sistemele anti-drone, sprijinul strategic cum ar fi - însă fără limitare la acestea - transportul aerian strategic, alimentarea în zbor, sistemele C4 ISTAR (comandă, control, comunicaţii, computere (C4), informaţii, supraveghere, descoperire şi determinare a ţintelor, recunoaştere (ISTAR)), activele şi serviciile spaţiale, protecţia activelor spaţiale, inteligenţa artificială şi războiul electronic.

SAFE este primul pilon al Planului ReArm Europe/Readiness 2030 al Comisiei Europene, care propune amplificarea cheltuielilor de apărare la 800 de miliarde de euro.

Ursula von der Leyen: „Europa trebuie să se reînarmeze”

Europa trebuie în mod imperativ şi rapid să se reînarmeze pentru a dispune de o „descurajare credibilă” până în 2030, a declarat pe 18 martie 2025, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs rostit la Academia militară regală daneză de la Copenhaga.

„Până în 2030, Europa trebuie să aibă o postură solidă de apărare europeană”, a spus şefa executivului comunitar, într-un discurs rostit la Academia militară regală daneză de la Copenhaga, informează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

„Pregătire 2030 înseamnă a fi reînarmaţi şi a avea dezvoltate capabilităţi pentru a dispune de descurajare credibilă. Pregătire 2030 înseamnă a avea o bază a industriei de apărare care să fie un avantaj strategic. Dar pentru a fi „pregătiţi în 2030”, trebuie să ne mişcăm acum”, a subliniat Ursula von der Leyen.