Beijingul cere Uniunii Europene să scoată companiile chineze din noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
0Tensiunile dintre Uniunea Europeană și China se amplifică, după ce autoritățile de la Beijing au reacționat dur la includerea unor companii chineze în cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni adoptat de blocul comunitar împotriva Rusia.
Ministerul Comerțului de la Beijing a transmis un „protest ferm”, solicitând excluderea imediată a firmelor vizate, potrivit agenției Reuters. Oficialii chinezi acuză Bruxelles-ul că a depășit limitele consensului politic stabilit anterior între liderii celor două părți.
„Această decizie contravine spiritului înțelegerilor la nivel înalt dintre China și UE și afectează grav încrederea reciprocă, precum și stabilitatea relațiilor bilaterale”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului.
Mai mult, Beijingul avertizează că este pregătit să adopte „măsuri necesare” pentru a-și proteja companiile, subliniind că responsabilitatea pentru eventualele consecințe va reveni Uniunii Europene.
Sancțiuni și acuzații privind bunuri cu dublă utilizare
Noul pachet de sancțiuni vizează în special furnizorii de tehnologii critice pentru industria militară rusă. Printre aceștia se regăsesc și companii chineze suspectate că ar livra produse cu dublă utilizare — bunuri care pot avea atât aplicații civile, cât și militare.
Decizia vine pe fondul unor suspiciuni tot mai mari în Occident privind rolul indirect al Chinei în susținerea capacităților militare ale Rusiei, în contextul războiului din Ucraina.
Parteneriat consolidat între Moscova și Beijing
De la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, relațiile dintre Moscova și Beijing s-au consolidat vizibil. Rusia a devenit tot mai dependentă de importurile de componente esențiale — inclusiv pentru drone și echipamente militare — provenite din China.
În paralel, Beijingul și-a întărit poziția de cumpărător major de resurse energetice rusești, profitând de prețurile reduse generate de sancțiunile occidentale. Cu toate acestea, oficial, China continuă să susțină că adoptă o „poziție neutră” față de conflictul din Ucraina.
Această poziționare ridică semne de întrebare în rândul analiștilor internaționali: poate un stat să pledeze pentru pace, în timp ce beneficiază economic de pe urma unui conflict?
În timp ce Ucraina luptă pentru supraviețuire, iar Rusia își consumă resursele, China pare să capitalizeze discret contextul: acces la energie ieftină, creșterea fluxurilor comerciale și consolidarea controlului asupra lanțurilor de aprovizionare.
Linia dintre neutralitate și interes economic devine, astfel, din ce în ce mai greu de delimitat — iar reacția fermă a Beijingului la sancțiunile europene sugerează că miza este una strategică, nu doar comercială.
Se încarcă comentariile...
