A reușit România să îmbunătățească relația cu administrația Trump? Mizele participării lui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace
0Prezent la Consiliul pentru Pace – un format diplomatic boicotat de majoritatea statelor europene – cu obiectivul clar de a îmbunătăți relațiile cu administrația Donald Trump, președintele Nicușor Dan a obținut câteva cuvinte de apreciere și strângeri de mână din partea președintelui american, dar și o discuție cu secretarul de stat Marco Rubio. Într-o analiză pentru „Adevărul”, analistul de politică externă Emanuel Cernat subliniază că, fără a putea fi catalogată drept un succes sau un eșec major, vizita șefului statului în SUA a contribuit, în linii mari, la deblocarea canalelor de comunicare cu cel mai important partener strategic al României.
14 februarie 2025, Conferința de Securitate de la München. Vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance, a lansat un critici dure la adresa țării noastre din cauza deciziei de a anula alegerile prezidențiale din decembrie 2024. România a anulat alegerile „pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și la presiunea enormă a vecinilor de pe continent”, a susținut atunci numărul doi în administrația americană. Ulterior, atacuri au venit și din partea celui mai bogat om al planetei, Elon Musk, tensiunile culminând decizia SUA de a suspenda includerea România în programul Visa Waiver.
Un an mai târziu, președintele Nicușor Dan s-a aflat pe aceeași scenă cu Donald Trump și JD Vance, la invitația „celui mai puternic om al planetei”. Departe de a fi un uriaș succes diplomatic, consideră analistul Emanuel Cernat, prezența șefului statului la Consiliul pentru Pace trebuie privită ca un gest firesc, conceput pentru a debloca canalele de comunicare la cel mai înalt nivel.
„În spațiul public, această participare a președintelui Nicușor Dan a fost evaluată în două chei diametral opuse: fie ca un succes răsunător, fie ca un eșec răsunător. Din punctul meu de vedere, nu trebuie să exagerăm în niciuna dintre direcții. Este un pas normal pe care președintele Nicușor Dan l-a făcut prin participarea la această reuniune a Consiliului pentru Pace. Un pas necesar, mai ales în vederea repornirii sau, mai bine spus, a reașezării relației dintre cele două administrații. Și fac de fiecare dată această precizare: nu este vorba despre relansarea relațiilor dintre România și Statele Unite ale Americii, deoarece relația bilaterală funcționează. Blocajele apar la nivelul dialogului politic de rang înalt, în special între administrația de la Casa Albă și administrația de la Cotroceni”, a explicat Emanuel Cernat.
„Încep să se contureze teme concrete pentru agenda unei viitoare întâlniri bilaterale”
Dincolo de obișnuitele declarații de intenție, explică Emanuel Cernat, diplomația de la București trebuie să livreze oferte palpabile pentru administrația Trump, definită de o viziune pragmatică, axată pe avantaje economice și strategice clare.
„S-a trecut destul de ușor peste invitația primită de România de a participa la reuniunea privind metalele rare (...). Este un subiect care ne-ar putea ajuta foarte mult, pentru că oferă acele premise capabile să răspundă abordării tranzacționale pe care Donald Trump o are în relațiile bilaterale. Ne-am întrebat adesea ce poate pune România pe masă. Astăzi, odată cu discuțiile privind metalele rare și cu proiectele legate de microreactoarele SNR de la Doicești, care reprezintă un punct important în dialogul bilateral cu Statele Unite, putem spune că încep să se contureze teme concrete pentru agenda unei viitoare întâlniri bilaterale”, subliniază analistul.
Importanța parteneriatului strategic cu Washingtonul transcende orice fel de calcule politice de moment. Statele Unite reprezintă garantul principal de securitate pentru România. Cernat plasează această relație în centrul arhitecturii naționale, structurată pe trei piloni în ultimele decenii, alături de integrarea europeană și cea euroatlantică.
„S-au făcut adesea comparații cu alte state europene în ceea ce privește relația cu Washingtonul. Însă situația României este diferită, iar diferența se măsoară în kilometri: distanța față de linia frontului din Ucraina și proximitatea față de un stat cu ambiții expansioniste, precum Federația Rusă. În acest context, nu ne permitem luxul pe care și-l permite, de exemplu, Franța, care dispune de capacități proprii de descurajare nucleară și poate adopta o altă abordare strategică. Nu ne putem compara nici cu Polonia, care, prin dimensiunea forțelor armate și prin eforturile consistente de înzestrare, a investit semnificativ mai mult în apărare decât România. În aceste condiții, pe termen scurt și mediu, principala noastră garanție rămâne umbrela oferită de Statele Unite și, implicit, de Alianța Nord-Atlantică”, subliniază analistul.
Sub umbra alegerilor anulate
Un subiect sensibil în raporturile cu administrația Trump a fost criza politică internă generată de anularea alegerilor. Deși impactul acestei decizii pare să se fi atenuat pe plan extern, dosarul nu este complet închis, consideră Emanuel Cernat.
„Nu putem spune că este complet închis, pentru că România a promis că va prezenta rapoarte care să demonstreze clar, negru pe alb, existența ingerinței Federației Ruse în procesul electoral. Aceste clarificări trebuie livrate”, subliniază analistul.
Cu toate acestea, prezența lui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace emite un semnal puternic de normalizare.
„Totuși, mai ales după invitația primită de Nicușor Dan din partea lui Donald Trump [...], putem considera că subiectul nu mai reprezintă tema centrală pe agenda externă. Este posibil ca el să fie speculat în continuare pe plan intern de anumiți actori politici, dar, la nivel extern, nu cred că va mai constitui un impediment major în dezvoltarea relației dintre România și Statele Unite”, a conchis Emanuel Cernat.
Se încarcă comentariile...
