Video SUA au bombardat Insula Kharg, inima petrolieră a Iranului. Infrastructura militară a fost „spulberată”, anunță Trump

Președintele american Donald Trump a anunțat că forțele americane au efectuat atacuri aeriene asupra unor instalații militare de pe Insula Kharg, un centru strategic pentru exporturile de petrol ale Iranului, amenințând că va ataca infrastructura petrolieră de pe insulă în cazul în care Gardienii Revoluției continuă să blocheze Strâmtoarea Ormuz.

La rândul său, Iranul a amenințat că va transforma în cenușă facilitățile petroliere legate de SUA în eventualitatea unui atac asupra infrastructurii petroliere din insulă.

Insula Kharg, situată în Golful Persic la aproximativ 30 de kilometri de coasta Iranului, găzduiește cel mai mare terminal de export petrolier al țării. Potrivit unei analize recente a băncii americane JP Morgan, aproximativ 90% din exporturile de țiței ale Iranului trec prin această insulă, ceea ce o face una dintre cele mai importante infrastructuri energetice din regiune.

Vineri seară, președintele Donald Trump a scris pe rețeaua sa de socializare Truth Social că forțele americane au „distrus complet” ținte militare de pe Insula Kharg, descriind operațiunea drept unul dintre cele mai puternice raiduri aeriene din istoria recentă a Orientului Mijlociu. Totuși, liderul american nu a prezentat dovezi publice care să confirme amploarea distrugerilor, relatează Al Jazeera.

Un oficial american a confirmat pentru CNN că armata SUA a executat un „atac la scară largă” asupra insulei Kharg. Oficialul nu a dezvăluit dacă toate ţintele militare de acolo au fost distruse, aşa cum a afirmat Trump.

Un videoclip publicat ulterior pe Truth Social de preşedintele Donald Trump şi geolocalizat de CNN arată lovituri ale SUA asupra insulei Kharg, inclusiv asupra unor facilităţi ale aeroportului şi asupra pistei.

Potrivit agenției iraniene Fars News, în timpul atacului s-au auzit aproximativ 15 explozii pe insulă. Surse locale citate de agenție au declarat că raidurile au vizat mai multe obiective militare, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană, baza navală Joshan, turnul de control al aeroportului și hangarul de elicoptere al companiei Continental Shelf Oil Company.

Cu toate acestea, Fars a relatat că nicio infrastructură petrolieră nu a fost avariată în urma atacurilor. Martorii au raportat însă că fum dens s-a ridicat din mai multe zone ale insulei după bombardamente.

Trump a avertizat că infrastructura petrolieră a Iranului ar putea deveni o țintă dacă Teheranul încearcă să interfereze cu navigația internațională prin Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare maritime pentru transportul petrolului la nivel global.

„Dacă Iranul sau oricine altcineva acționează pentru a obstrucționa trecerea liberă și sigură a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, îmi voi reconsidera imediat decizia și voi distruge infrastructura petrolieră”, a avertizat Trump.

Strâmtoarea Hormuz este esențială pentru comerțul global cu energie, aproximativ 20% din petrolul transportat la nivel mondial trecând prin acest pasaj îngust dintre Golful Persic și Oceanul Indian.

Iranul răspunde cu avertismente dure

Iranul a reacționat prompt la declarațiile Washingtonului. Purtătorul de cuvânt al sediului central Khatam al-Anbiya, afiliat Corpurilor Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), a lansat un avertisment sever.

Acesta a avertizat că toate instalațiile petroliere, economice și energetice din regiune care aparțin parțial companiilor americane sau care cooperează cu Statele Unite ar putea deveni ținte în cazul unui atac asupra infrastructurii petroliere iraniene.

„Toate aceste instalații vor fi imediat distruse și reduse la cenușă”, a avertizat oficialul iranian, citat de presa locală.

Analiștii regionali avertizează că un astfel de scenariu ar putea declanșa o criză energetică globală și ar afecta grav industria petrolului și gazelor.

Escaladarea conflictului a avut deja efecte asupra piețelor energetice internaționale. De la începutul războiului, în urmă cu aproape trei săptămâni, prețurile petrolului au crescut cu peste 40%, pe fondul temerilor privind perturbarea livrărilor din Golful Persic.

SUA își consolidează prezența militară

În paralel, Statele Unite își măresc treptat prezența militară în Orientul Mijlociu. Potrivit unui oficial american citat de Associated Press, nava de asalt amfibiu USS Tripoli și aproximativ 2.500 de pușcași marini și  au fost trimiși în regiune.

Unitățile includ elemente ale 31st Marine Expeditionary Unit, o forță mobilă capabilă să efectueze operațiuni de debarcare, să asigure securitatea ambasadelor, să evacueze civili sau să ofere ajutor umanitar.

Războiul, început pe 28 februarie, a provocat deja un număr mare de victime în Iran. Potrivit Ministerului Sănătății din Iran, cel puțin 1.444 de persoane au murit și peste 18.500 au fost rănite în urma atacurilor aeriene americane și israeliene.

Loviturile ar fi vizat mai multe orașe importante, inclusiv Teheran, Karaj, Isfahan și Tabriz, provocând distrugeri și deplasarea a milioane de civili.

Riscul extinderii conflictului

Oficialii iranieni au avertizat că ar putea recurge la arme avansate, inclusiv rachete Heidar, pentru a lovi baze militare americane din regiune și ținte israeliene.

Tohid Asadi, corespondentul Al Jazeera la Teheran, a declarat că atacurile aeriene americano-israeliene au lovit ținte din întreaga țară, ceea ce reprezintă un semn că „nu ne apropiem de o detensionare a situației”.

„Oficialii iranieni vorbesc despre lovituri de represalii, iar Gărzile Revoluționare menționează utilizarea a ceea ce ei numesc armamentul lor cel mai avansat, inclusiv rachetele Heidar, pentru a viza teritoriile israeliene și bazele americane din regiune”, a spus el.

Mohamed Vall, corespondentul Al Jazeera la Teheran, a afirmat că eventualele atacuri de represalii ale Iranului asupra instalațiilor petroliere din Golf ar constitui un „scenariu catastrofal” pentru regiune și pentru „întreaga industrie a petrolului și gazelor”.

„Se pare că iranienii păstrează această opțiune ca pe o carte de joc”, a spus el. „Au vorbit despre reținere și despre posibilitatea ca această reținere să ia sfârșit dacă instalațiile petroliere iraniene vor fi atacate, așa cum sugerează și amenință americanii.”