Riscurile dietei vegetariene

Dieta vegetariană are atât avantaje, cât şi dezavantaje

În mod obişnuit, numim vegetarieni acele persoane care nu consumă carne şi fructe de mare. Dieta are atât beneficii, cât şi riscuri, acestea din urmă legate de lipsa anumitor nutrienţi esenţiali din organism.

Oamenii devin vegetarieni fie din motive religioase, fie pentru că vor o sănătate mai bună, să piardă în greutate, pentru că sunt îngrijoraţi de soarta animalelor sau a mediului. Regimul alimentar vegetarian a devenit cu atât mai popular cu cât a crescut accesul la legume şi fructe proaspete, indiferent de anotimp.

Potrivit Harvard Health, intre şase şi opt milioane de americani din SUA nu consumă carne, peşte sau pui, potrivit organizaţiei nonguvernamentale Vegetarian Resource Group. Alte câteva milioane au eliminat carnea roşie din alimentaţie dar continuă să consume pui sau peşte. Circa două milioane au devenit vegani , evitând atât carnea, cât şi orice produs provenit de la animale: lapte, brânză, ouă sau gelatină.

Dieta vegetariană trebuie să fie una adecvată, pentru că, teoretic, sucurile îndulcite, pizza cu brânză sau bomboanele fac parte din dieta vegetariană, dar cât de sănătoase sunt ele? Specialiştii atrag atenţia că baza alimentaţiei unui astfel de regim vegetarian trebuie să fie fructele şi legumele, precum şi cerealele integrale care însă trebuie consumate şi ele cu măsură. Trebuie să avem mereu în minte faptul că, dacă vom mânca foarte multe calorii, chiar şi cu acest regim alimentar vom câştiga în greutate. Astfel, este important să nu renunţăm la drămuirea porţiilor, la citirea etichetelor produselor şi la efectuarea exerciţiilor fizice regulate.

Câte tipuri de vegetarieni există

În mod obişnuit, numim vegetarieni persoanele care nu consumă carne şi fructe de mare. Cu toate acestea, veganii nu consumă carne roşie, pui, peşte sau orice alt produs derivat de la animale, inclusiv ouă, gelatină sau produse lactate. Lacto-ovo vegetarienii nu consumă carne, peşte, dar mănâncă ouă şi produse lactate. Lacto vegetarienii nu consumă carne, peşte sau ouă, dar mănâncă lapte. Ovo vegetarienii evită carnea, peştele şi produsele lactate, dar mănâncă ouă, în timp ce vegetarienii parţiali evită carnea, dar consumă peşte sau pui.

Dacă devin vegetarian acest lucru mă protejează în faţa unor boli grave?

Poate, răspund specialiştii.  Comparativ cu persoanele care consumă carne, vegetarienii au în dietă mai puţine grăsimi saturate şi colesterol, şi mai multă vitamina C şi E, fibre, acid folic, potasiu, magneziu, cartotenoizi şi flavonoizi. Prin urmare, au niveluri mai mici de colesterol rău – LDL – o tensiune mai bună şi un index de masă corporală, de asemenea, mai mic. Toate acestea sunt asociate cu o longevitate mai mare şi cu o reducere a riscului de boli cronice.

Cu toate acestea, nu există însă suficiente date pentru a afla cu exactitate în ce măsură o dietă vegetariană influenţează starea de sănătate pe termen lung şi reduce substanţial riscul de boli de inimă, cancer sau diabet de tip 2.

Eliminarea lactatelor creşte riscul de osteoporoză. Riscurile dietei vegetariene

Unele femei sunt rezervate în adoptarea unei diete vegetariene, în special de tipul celei care exclude produsele lactate , întrucât sunt îngrijorate de apariţia osteoporozei. Lacto-ovo vegetarienii aduc în urma regimului alimentar la fel de mult calciu în organism ca persoanele care consumă carne, dar nu şi veganii. Un studiu făcut de cercetătorii de la Oxford arată că 75% din vegani nu primesc cantitatea zilnică necesară de calciu din alimentaţie şi au, în general, un risc mai mare de a suferi de osteoporoză şi de a avea fracturi.

Persoanele care urmează o dietă vegetariană, în special veganii pot avea mai puţină vitamina D şi K în organism, vitamine necesare pentru sănătatea osoasă, astfel că este nevoie de suplimente alimentare adăugate.

Vitamina B12 este necesară pentru producerea celulelor roşii şi prevenirea anemiei. Această vitamină se găseşte exclusiv în produsele de origine animală, astfel că este dificil pentru vegani să aibă suficientă. Lipsa vitaminei B12 trebuie asigurată din suplimente alimentare care o conţin.

Proteinele ajută la menţinerea sănătăţii pielii, oaselor, muşchilor şi organelor. Ouăle şi produsele lactate sunt surse bune şi nu este nevoie de cantităţi mari pentru a satisface necesităţile organismului. Legumele sunt şi ele surse bune de proteine, la fel şi nucile şi cerealele integrale.

Acizii graşi omega-3 sunt necesari pentru sănătatea inimii. Regimurile care nu includ peşte şi ouă sunt, în general, sărace în acest tip de grăsime. Grăsimi sănătoase, nesaturate, se găsesc şi în nuci, avocado, arahide, ulei de măsline, seminţe, alune.

Fierul şi zincul. Fierul este o componentă esenţială a celulelor roşii. Acest mineral este greu de absorbit de către organism dacă sursa este vegetală, astfel că vegetarienii trebuie să consume de două ori mai multe alimente bogate în fier pentru a-şi asigura necesarul, precum şi alimente bogate în vitamina C care ajută această absorbţie. La fel ca fierul, nici zincul nu este uşor de asimilat din surse vegetale, comparativ cu cele animale. Brânza este o sursă bună de zinc pentru vegetarienii care nu o evită. Sursele vegetale includ cerealele integrale, soia, legumele, nucile. Zincul este un mineral esenţial care intră în componenţa multor enzime şi joacă un rol important în diviziunea celulară şi în formarea proteinelor.