Învăţarea unei a doua limbi străine te face mai inteligent
0
Învăţarea unei a doua limbi străine poate avea un efect pozitiv asupra creierului, chiar dacă te apuci de ea la o vârstă mai înaintată, sugerează un studiu.
Cercetătorii au descoperit că cititul, fluenţa verbală şi inteligenţa oamenilor au fost îmbunătăţite prin învăţarea unei a doua limbi străine. Echipa de la Universitatea scoţiană din Edinburgh a studiat 262 de persoane cu vârsta între 11 şi 70 de ani şi şi-a publicat descoperirile în publicaţia ştiinţifică „Analele Neurobiologiei“, anunţă BBC.
Un studiu anterior sugera că o persoană care ştie cel puţin o limbă străină poate întârzia instalarea demenţei cu mai mulţi ani. Ideea studiului actual a fost dacă învăţarea unei a doua limbi străine va îmbunătăţi funcţiile cognitive sau dacă indivizii cu abilităţi cognitive mai bune sunt mai înclinaţi să studieze mai multe limbi străine.
Folosind datele de la testele de inteligenţă a 262 de scoţieni de 11 ani, studiul a calculat cum se modificau abilităţile cognitive atunci când făceau din nou testul de inteligenţă la maturitate. Toţi participanţi erau fluenţi în cel puţin încă o limbă în afară de engleză.
Din grupul celor 262, 195 au învăţat cea de-a doua limbă străină înaintea vârstei de 18 ani, iar 65 din participanţi au învăţat-o după 18 ani.
Efecte puternice
Descoperirile echipei conduse de dr. Thomas Bak de la Centrul pentru Îmbătrânirea şi Epidemiologia Cognitive din cadrul Universităţii din Edinburgh indică faptul că cei care vorbeau două sau mai multe limbi străine aveau abilităţi cognitive mult mai bune comparativ cu ce se aştepta de la ei în testele de bază.
Cele mai puternice îmbunătăţiri s-au observat, în general, la inteligenţă şi la citit. Efectele au fost prezente şi în cazul celor care au învăţat cea de-a doua limbă străină devreme în viaţă, dar şi în cazul celor care s-au apucat mai târziu de învăţarea ei.
Dr. Bak a declarat că tiparele descoperite în creierul acestor oameni sunt „importante“ iar îmbunătăţirile în cazul atenţiei, concentrării şi fluenţei nu pot fi explicate prin inteligenţa de bază, adică cea dezvoltată prin alte mijloace.
„Aceste descoperiri sunt de o importanţă considerabilă cu o relevanţă practică. Milioane de oameni din jurul lumii învaţă cea de-a doua limbă străină mai târziu în viaţă. Studiul nostru demonstrează că bilingvismul, chiar dacă obţinut la o vârstă adultă, poate fi de folos creierului îmbătrânit“, declară dr. Bak.
Însă, specialistul recunoaşte că cercetarea lui a ridicat şi multe întrebări, cum ar fi dacă învăţarea a mai mult de o limbă străină poate avea acelaşi efect pozitiv şi asupra îmbătrânirii cognitive sau dacă vorbitul activ al acestei a doua limbi străine este mai benefic decât doar cunoaşterea ei.
„Această cercetarea pavează drumul pentru studii cazuale viitoare despre bilingvism şi prevenirea declinului cognitiv“, conchide cercetătorul pentru BBC.
Citeşte şi:
Blestemul sau superputerea de a-ţi aminti totul - hipertimezia
Cu siguranţă că ai auzit de tulburări mintale care au de-a face cu uitarea. Însă ai auzit şi de opusul acestora? De creierul care îşi aminteşte fiecare detaliu al vieţii, cât de mic ar fi el?
Un om care râde, dintr-o dată, cu poftă pe stradă va fi privit, cu siguranţă, ca un nebun de cei care trec pe lângă el. Aceasta este, însă, numai una dintre primele manifestări ale unei crize de epilepsie. De Ziua Mondială a Epilepsiei, marcată astăzi, medicul neurolog Ioana Mândruţă, de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, a răspuns, timp de o oră, întrebărilor despre misterele creierului uman.
5 lucruri pe care nu le ştiai despre creier şi memorie
Uitarea este normală, ba chiar vitală pentru buna funcţionare a creierului, au descoperit de-a lungul timpului oamenii de ştiinţă. Totuşi, mintea noastră gestionează diferit amintirile, astfel că nu de puţine ori ni se întâmplă să ţinem minte detalii precise ale copilăriei, dar să nu mai ştim ce-am făcut cu cheile. Anumite evenimente şi chiar activităţi de zi cu zi influenţează uitarea.
Oamenii de ştiinţă au reuşit să creeze „întrerupătorul“ creierului, un fel de „buton“ care, efectiv, opreşte activitatea neuronală folosindu-se de impulsuri luminoase.
Scăderea puterii de concentrare, dezorientarea şi uitarea unor lucruri recente sunt primele simptome care anunţă instalarea maladiei Alzheimer, o boală degenerativă care afectează în special persoanele în vârstă. Deşi nu există încă un tratament care să oprească evoluţia bolii, un stil de viaţă sănătos, o dietă echilibrată, odihna suficientă precum şi câteva exerciţii de memorie pot preveni această afecţiune.
De ce perfecţioniştii mor mai devreme
Fixarea unor obiective înalte la serviciu poate aduce o promovare, dar şi insomnie, sindromul intestinului iritabil şi chiar boli de inimă şi deces prematur.
Declinul mintal începe mult mai devreme: de la 24 de ani creierul începe să-şi piardă din abilităţi
Abilităţile noastre intelectuale încep să se piardă cu mult înainte decât se credea, vârsta de 24 de ani devenind un nou punct de cotitură în ceea ce priveşte declinul mintal, potrivit unui nou studiu.
Se încarcă comentariile...
