Dezbatere Adevărul Live, despre obezitatea infantilă: România nu este ocolită de flagelul „globesity“
0
Un număr din ce în ce mai mare de copii şi adolescenţi se confruntă cu problema excesului ponderal, avertizează specialiştii. Creşterea alarmantă a cazurilor de obezitate infantilă a fost dezbătută în cadrul emisiunii „Adevărul Live” de către Irinel Popescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, şi de medicul Cătălin Copăescu, specialist în chirurgia obezităţii.
Cazul băiatului obez de 6 ani care a murit de curând nu este unicat şi este simptomatic, de fapt, pentru situaţia copiilor din România.
Jurnalistul Cristian Unteanu a dezbătut la Adevărul Live problema obezităţii în cazul copiilor şi adolescenţilor împreună cu prof. dr. Irinel Popescu, preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale, şi cu medicul Cătălin Copăescu, specialist în chirurgia obezităţii.
„Problema obezităţii s-a pus într-o foarte mică măsură în România, dar devine o problemă de sănătate publică care trebuie privită din mai multe unghiuri. În primul rând, trebuie mers la cauze, după aceea la controlul metabolic, şi înainte dar şi după ce se ajunge la intervenţia chirurgicală, dacă este cazul. Este o problemă a lumii moderne cu multe faţete, în care abordarea chirurgicală este doar o mică parte”, a atras atenţia prof. dr. Irinel Popescu.
Campanii împotriva obezităţii există peste tot, dar, contrar aşteptărilor, SUA nu sunt campioni în aceste campanii. Există multe ţări care vin din urmă, în special cele din Asia. Mai există state în care abundenţa alimentelor - a unor diete supercalorice - a făcut să se dezvolte acest flagel - „globesity“, deoarece este o epidemie globală, iar România nu este ocolită de această „globesity“.
Ospitalitatea şi apetitul românilor, asociate cu obezitate
Întotdeauna s-a spus că românului îi place să mănânce. Există o disperare, să avem ce să punem pe masă zi de zi. Mai mult, românii sunt ospitalieri, întind mese, primesc musafiri şi există chiar şi „obligaţia“ de a consuma pentru a nu jigni gazda. Există o asociere între sănătate şi creşterea ponderală.
Unul din patru copii europeni este obez
În România, există încă ideea conform căreia dacă eşti gras, eşti sănătos şi frumos. Copiii sunt îndopaţi de bunici, iar la sfârşit dacă au terminat tot se primeşte şi recompensa: plusul de calorii - dulcele.
În opinia prof. dr. Irinel Popescu, o educaţie medicală mai profundă din punct de vedere dietetic ar putea contribui la reducerea acestui flagel. În Europa există un procent de 25% de copii obezi., 1 din 4 copii europeni sunt obezi.
Copii mănâncă destul de dezordonat, nu mai există nicio masă cu familia, o masă ritualică. Se mănâncă între mese, la calculator. Până şi Moş Crăciun aduce dulciuri. Imaginea unui copil sănătos trebuie promovată altfel decât până acum. Dincolo de estetic ne interesează ce se întâmplă în corp când se adună kilogramele în plus. Nu dimensiunea hainelor contează, ci consecinţa sănătăţii.
Chioşcul din curtea şcolii, „o verigă grasă”
Chioşcul din curtea şcolii plin de dulciuri este doar o verigă. Există mult mai multe locuri de unde se poate procura produsele nesănătoase.
Abordarea trebuie să fie mult mai largă: în familie să existe o asemenea educaţie, la şcoală trebuie informaţi despre aşa ceva. Este necesar să facem ceva pentru a salva generaţiile următoare.
Un caz reuşit
S-a operat, la noi, un băieţel de 11 ani care avea 102 kilograme şi suferea de „ficat gras“, de diabet zaharat de tip II, cordul era mărit iar tensiunea arterială mare. Evident că acest copil nu avea niciun viitor, spune Irinel Popescu. După operaţie a reuşit să-şi restabilească normalitatea organelor cu rol vital: ficat, inimă, pancreas, plămâni. Copilul a reuşit să-şi urmeze normal perioada de dezvoltare.
De cele mai multe ori toţi membri familiei sunt afectaţi. Chirurgia este într-adevăr ceva agresiv, înfricoşător. Ar trebui să fie ultima etapă. Este ultima metodă la care se apelează, dar este cea mai eficientă.
Consecinţele obezităţii asupra sănătăţii
Obezitatea este o dereglare metabolică a corpului, o consecinţă vizibilă. Însă, cu aceeaşi cauză apare diabetul zaharat de tip II care afectează, doar în România 4% din populaţie.
Aparent, 4% nu pare mult, dar în acest procent sunt oameni trecuţi de o anumită vârstă şi diabetul creşte riscul unor intervenţii chirurgicale. Este un factor de risc major. Mulţi dintre români nu ştiu că au această boală, nu şi-o tratează şi boala predispune organismul la alte afecţiuni.
Tehnologia medicală este atât de avansată încât riscurile unei operaţii sunt destul de reduse, aşadar ne putem permite să oferim ca soluţie o astfel de abordare. Operaţia este eficientă, dar avem nevoie de centre, de oameni care să se ocupe de obezitate. Tehnologia chirurgiei este extrem de benefică, pacientul este externat în două zile.
Şi la vârstele fragede trebuie însă, să se poată controla din punct de vedere metabolic.
De ce a devenit obezitatea la copii o problemă în România?
Ce este de făcut
Obezitatea este încă considerată o problemă de voinţă, deşi problema are conotaţii mult mai mari, a atras atenţia medicul Cătălin Copăescu, specialist în chirurgia obezităţii.
Bugetul Sănătăţii este limitat peste tot în lume. Atunci trebuie stabilite o ierarhie de priorităţi. Vrând, nevrând, se exclud nişte afecţiuni. Anumite cheltuieli medicale în ceea ce priveşte consecinţa obezităţii asupra organismului, cum este diabetul, tensiunea arterială, sunt susţinute de către stat.
Profesorul Irinel Popescu a amintit şi de reclamele agresive ale produselor de slăbit, prezentate ca soluţii eficiente pentru a repara ceea ce deja este stricat. Dar aceste soluţii „eficiente“ au efecte modeste asupra kilogramelor în plus, existând riscul de a te reîngrăşa. Credinţa că ai putea obţine vindecare cu o astfel de cură propusă este o greşeală.
Curele şi medicamentele poate nu conţin nimic nociv, dar pe termen lung sunt nocive: reîngrăşarea se întâmplă imediat după terminarea curelor.
Trei mese pe zi, nu mai târziu de ora 18.00
Primul remediu necesar este mişcarea. Acea oră de mişcare seară de seară este foarte benefică. Un alt lucru foarte important este să mâncăm seara devreme, înainte de ora 18.00. Intensitatea activităţilor profesionale sunt nocive. Ar trebui să putem respecta cele trei mese pe zi, iar seara să se ia cina, nu foarte consistentă şi înainte de orea 18.00.
Acum la noi principala masă este seara, nu la 18.00, nu la 20.00 ci la 22.00. Ar trebui să avem un program de masă repartizat uniform pe parcursul zilei. Avem de menţinut un echilibru energetic: intrări de energie - mâncarea, şi ieşiri de energie - mişcarea. Nu trebuie neapărat să aruncăm în derizoriu dulciurile, dar nu trebuie să exagerăm. Mişcarea trebuie să fie mai multă, cu cât mâncăm mai mult.
„Junk food“ este ieftină, se poate consuma în maşină, la birou, la televizor. fără ritual. Trebuie să ne facem un ritual, mese bine stabilite. Excesele şi viaţa nesănătoasă se suportă mai uşor până la o vârstă. Persoanele aflate la o vârstă înaintată trebuie să fie mai atente, spune medicul Cătălin Copăescu, specialist în chirurgia obezităţii.
Trebuie să conştientizăm ce nevoi avem, în funcţie de activitatea fizică a fiecăruia.
Obezitatea afectează oamenii săraci din ţările bogate şi oamenii bogaţi din ţările sărace. Noi, românii suntem undeva la mijloc, Suntem afectaţi de ambele situaţii.
Dacă oferim timpul necesar alimentelor să treacă de stomac, se instalează mai repede senzaţia de saţietate. Trebuie mestecat cu grijă, să dăm timpul necesar alimentelor să ajungă în stomac şi organismului să ne răspundă, să ne spună că s-a săturat. Nu trebuie să se mănânce rapid, trebuie să mestecăm pe îndelete, chiar şi alimentele cu un conşinut caloric ridicat. popescu
Stresul combinat cu programul modern care nu ne permite să mâncăm devreme la cină, nu ne dă timp să facem mişcarea necesară au rezultate negative asupra sănătăţii noastre. Este greu de găsit soluţii, programul de muncă depinde de alţii Lipsa de relaxare conduce la un stres continuu al organismului. Pentru că timpul este foarte scurt pentru masă, se adaugă un nou coeficient de stres. Tot ceea ce se întâmpă în viaţa noastră se răsfânge asupra organismului. Ar trebui să reuşim să decidem pentru noi un sens cât mai sănătos, cât mai corect al vieţii noastre.
Citeşte şi:
EDITORIAL Simona Catrina: Avem graşi fiindcă n-avem mâncare
Am văzut la televizor, aşa cum aţi văzut cu toţii, un copil de 5 ani care are 120 de kilograme. Să mai aud eu vreun tâmpit care spune că obezii sunt nişte nesimţiţi! În sfârşit, se recunoaşte public: obezitatea e boală cronică.
Un copil de 5 ani din comuna doljeană Drăgoteşti este crescut în condiţii greu de imaginat. Este atât de gras încât nu se poate ţine pe picioare, iar când i se face foame mama îi dă mâncare de porci.
Copilul care are 120 de kilograme la 5 ani va fi dus la Bucureşti
Băiatul care a fost diagnosticat cu obezitate morbidă încă de la vârsta de 2 ani va ajunge în capitală, unde poate beneficia de tratament gratuit.
Alexandru Negrici, în vârstă de 5 ani, din comuna doljeană Drăgoteşti, a fost diagnosticat în urmă cu patru ani cu obezitate morbidă. Copilul care cântăreşte acum 120 de kilograme trăieşte în condiţii greu de imaginat.
Obezitatea infantilă afectează papilele gustative. Gusturile pe care nu le simt copiii obezi
Kilogramele în exces la vârste fragede afectează sensibilitatea papilelor gustative, copiii obezi făcând diferenţa mai greu între gusturile mâncărurilor decât cei care au greutatea corporală potrivită înălţimii şi vârstei.
Obezitatea infantilă poate fi depistată încă de la naştere
Riscul ca un bebeluş să devină obez în copilărie poate fi identificat încă de la naştere folosind o formulă simplă care combină mai mulţi factori cunoscuţi, susţin cercetătorii citaţi de BBC.
Cât de periculoasă este obezitatea?
Cu patru milioane de adulţi obezi şi 50% din populaţie peste greutatea normală, România a urcat pe locul trei al supraponderalilor din Europa. Acelaşi studiu arată că 30% din românce sunt supraponderale, iar la capitolul obezitate infantilă cifrele sunt îngrijorătoare: 40% din copii sunt obezi.
Se încarcă comentariile...
