De ce mâncăm fără să ne putem opri. Alimentele care ocolesc semnalele de sațietate ale organismului
0De ce mulți oameni mănâncă în exces chipsuri, cereale, prăjituri, budinci și alte alimente ultraprocesate, deși știu că aceste alimente ar putea să nu fie sănătoase? Potrivit științei s-ar putea să se datoreze proceselor de fabricație care „predigeră” ingredientele alimentare crude - creând alimente ultraprocesate ce ocolesc semnalele de sațietate ale organismului, notează CNN.
Ce înseamnă „predigerat”? Pentru a produce alimente ieftine și delicioase, care sunt ambalate atractiv, culturile alimentare de bază, cum ar fi porumbul, grâul și cartofii, sunt dezmembrate în părțile lor moleculare - - făinuri de amidon, izolate proteice, grăsimi și uleiuri - sau ceea ce producătorii numesc „suspensii”.
„Cea mai mare parte a ceea ce se extrage este suspensia de amidon, un amestec lăptos de amidon și apă, dar avem și proteine și fibre extrase”, potrivit unei explicații video a procesului de la Starch Europe, parte a Asociației Europene a Industriei Amidonului.
„Aproximativ jumătate din suspensia de amidon este folosită pentru a produce zaharuri pe bază de amidon și alți derivați”, se arată în materialul video. „Aceștia sunt creați prin hidroliză, un proces similar cu digestia umană”.
Apoi, cu ajutorul coloranților artificiali, aromelor și emulsificatorilor de tip clei, aceste suspensii sunt apoi încălzite, bătute, modelate sau extrudate în orice aliment pe care un producător îl poate visa.
Se adaugă un raport corect de zahăr, sare și grăsimi, conceput pentru a ne gâdila papilele gustative, și se naște un aliment ultraprocesat aproape irezistibil, a declarat doctorul Chris van Tulleken, specialist în boli infecțioase și profesor asociat la University College London.
„Ar putea fi o pizza dacă pui niște brânză și roșii deasupra. Ar putea fi o chiflă de hamburger. Ar putea fi un baton de cereale, cereale pentru micul dejun, o înghețată sau o prăjitură - toate au aceeași listă de ingrediente de bază”, a declarat van Tulleken, colaborator al BBC și autor al cărții „Ultra-Procesed People” din 2023:
„Este o iluzie a alimentelor”, a adăugat el. „Dar este foarte costisitor și dificil pentru o companie să facă alimente care sunt reale și întregi, și mult mai ieftin să distrugă alimentele reale, să le transforme în molecule și apoi să le reasambleze pentru a face orice doresc din ele”.
Ocolirea sistemului digestiv
La fel ca mâncarea regurgitată cu care păsării își hrănesc puii, alimentele ultraprocesate sunt rapid și ușor de digerat, potrivit experților. Dar nu așa este menit să funcționeze sistemul digestiv uman.
Pornind de la dinții concepuți pentru a sfâșia alimentele, sistemul gastrointestinal uman a evoluat pentru a descompune alimentele întregi în diferitele lor componente nutritive, pentru a absorbi acele vitamine, minerale și micronutrienți și apoi pentru a elimina resturile nedigerabile și fibrele sub formă de scaun.
Totuși, atunci când alimentele trec prin sistemul digestiv în moduri pe care Mama Natură nu le-a intenționat, organismul își pierde capacitatea de a trimite un semnal de sațietate către creier, a declarat Dr. David Katz, un specialist în medicina preventivă și în medicina stilului de viață care a fondat organizația non-profit True Health Initiative.
„De fapt, ocolești efectul receptorului de întindere din stomac”, a spus Katz. „Înainte ca receptorii de întindere să îți poată spune: «Hei, ne-am săturat», ai consumat de două ori mai multe calorii decât ai nevoie”.
Estimările spun că 73% din aprovizionarea cu alimente din Statele Unite este alcătuită din alimente ultraprocesate. Cu toate acestea, a fost greu de identificat impactul acestor alimente asupra organismului, deoarece aproape toate cercetările în domeniul nutriției sunt observaționale. Este dificil să faci un studiu clinic randomizat, considerat standardul de aur al cercetării, forțând oamenii să mănânce doar anumite alimente.
Cu toate acestea, un studiu clinic publicat în 2019 a făcut exact acest lucru. Douăzeci de voluntari sănătoși au fost închiși departe de lumea exterioară timp de o lună. Timp de două săptămâni au mâncat doar alimente ultraprocesate. Pentru celelalte două săptămâni, au mâncat o dietă alcătuită din alimente minim procesate.
Micul dejun în cadrul dietei ultraprocesate a constat în cereale cumpărate din magazin, iaurt aromat sau brioșe cu afine, a declarat autorul studiului, Kevin Hall, cercetător principal la Institutul Național de Diabet și Boli Digestive și Renale din Bethesda, Maryland.
În celelalte două săptămâni, aceleași 20 de persoane au mâncat mese create din alimente minim procesate - micul dejun în această perioadă a constat în iaurt grecesc simplu cu nuci și felii de fructe.
Fiecare dietă conținea exact aceeași cantitate de calorii, zaharuri, fibre, grăsimi, sare și carbohidrați - singura diferență a fost că una dintre diete era alcătuită doar din alimente ultraprocesate, a precizat Hall.
În două săptămâni, participanții la dieta ultraprocesată s-au îngrășat, în medie, cu 2 kilograme. Aceștia au pierdut o cantitate echivalentă de greutate în timp ce urmau dieta minim procesată.
„La dieta ultraprocesată, oamenii au mâncat cu aproximativ 500 de calorii mai mult pe zi și au mâncat într-un ritm mai rapid”, a spus Hall. „Acesta este primul studiu care demonstrează într-un mediu controlat că alimentele ultraprocesate îi fac pe oameni să mănânce prea multe calorii și să ia în greutate”.
Hall conduce un nou studiu menit să exploreze motivele care stau la baza creșterii în greutate din cauza alimentelor ultraprocesate, cum ar fi „hiper palatabilitatea” sau gustul delicios al acestora datorită nivelurilor ridicate de zahăr, sare și grăsimi.
„Cred că importanța acestor tipuri de studii constă în faptul că, până când nu vom cunoaște cu adevărat mecanismele prin care alimentele ultraprocesate îi determină pe oameni să consume prea multe calorii și să ia în greutate”, a spus Hall, „crearea unor politici de reformulare a acestor alimente ultraprocesate astfel încât să nu aibă acest efect va fi o provocare enormă”.
Se încarcă comentariile...
