Atenţie la coşmaruri! Visele pot da indicii serioase despre sănătatea ta

Te prăbuşeşti cu avionul... Cineva te urmăreşte, dar tu nu poţi să fugi... Te strânge cineva de gât şi nu poţi să respiri... Mai mult ca sigur că ai avut şi tu asemenea vise urâte. Coşmarurile sunt, deseori, rezultatul unor evenimente obişnuite, al grijilor sau al stresului de peste zi. Însă coşmarurile mai pot fi şi un semnal de alarmă pentru o problemă de sănătate.

Toate visele au loc într-o etapă de somn numită REM („rapid eye movement“ - mişcarea rapidă a ochilor), etapă esenţială pentru sănătatea noastră mintală. „Ai nevoie de somnul REM pentru a integra materialul emoţional actual în memoria pe termen lung“, explică dr. Patrick McNamara, profesor de neurologie la Facultatea de Medicină din Boston, SUA. 

Creierul se foloseşte de vise pentru a lămuri evenimentele de peste zi. „Dacă întrerupi somnul REM, fie din cauza unor probleme respiratorii, fie din cauze hormonale sau de stres intens, acel conţinut emoţional pur şi simplu nu se integrează, iritându-ţi mintea. Drept rezultat, vei suferi de coşmaruri“, adaugă McNamara. Aceste vise întunecate au loc, de obicei, mai târziu în noapte, iar femeile visează urât mai des decât bărbaţii.

În general, nu ar trebui să ne facem griji pentru conţinutul coşmarurilor, spune dr. McNamara. Mulţi oameni au vise bizare, dar dacă ai coşmaruri dese, consultă-te cu medicul. În marea majoritate a timpului acestea sunt rezultatul stresului, anxietăţii, anumitor medicamente, istoricului familial sau schimbărilor hormonale. Totuşi, există probleme serioase de sănătate care pot cauza coşmaruri, ne avertizează „Huffington Post“.

Bolile de inimă

Un studiu suedez din 2003 a descoperit că în cazul oamenilor în vârstă, coşmarurile dese sunt asociate cu bătăi de inimă neregulate, dar şi cu dureri de piept. Acelaşi studiu a descoperit că incidenţa durerilor de piept şi a ritmului cardiac neregulat creştea în cazul femeilor cu vârsta între 40 şi 64 de ani care aveau coşmaruri frecvente şi dormeau prost. Incidenţa spasmelor din piept creştea şi mai mult după menopauză.

Multe dintre atacurile de cord au loc dimineaţa devreme, în perioada somnului REM, deoarece această etapă a somnului stresează organismul. „Atunci când trecem la somnul REM, respiraţia noastră se înteţeşte, devine mai neregulată şi mai superficială, ochii ni se mişcă rapid în direcţii diferite, iar muşchii membrelor paralizează temporar. Ritmul cardiac creşte, la fel şi tensiunea, iar bărbaţii au erecţie. Când oamenii se trezesc în timpul somnului REM, descriu, deseori, vise ciudate, ilogice“, potrivit unui ghid american al viselor publicat de Institutul Naţional de Tulburări Neurologice şi Cardiace. Aşadar, nu coşmarurile cauzează stres fizic, ci mai degrabă somnul REM, care, în schimb, cauzează coşmaruri.

„Somnul REM este un declanşator de stres pentru că stimulează amigdala, partea creierului responsabilă cu emoţiile. Dacă vom combina hiperactivitatea amigdalei cu o sănătate a inimii precară, atunci vom fi mult mai vulnerabili în faţa unui atac de cord. Este ca şi cum o persoană cu probleme cardiace se apucă să suie pe munte. Astfel, sistemul nervos autonom va suprareacţiona“, adaugă şi dr. McNamara.

Boala Parkinson sau alte tulburări neurodegenerative

Trei studii recente au demonstrat că oamenii care suferă de tulburări ale somnului REM şi care au coşmaruri intense care se manifestă fizic în timpul somnului (adică prin ţipete, plâns, lovituri) prezintă un risc mai mare de a dezvolta boala Parkinson şi alte tulburări neurologice degenerative. Oamenii sănătoşi trec printr-o paralizie în timpul somnului REM, pentru a nu reacţiona conform viselor. Însă, cei care suferă de boala Parkinson sau alte boli neurodegenerative îşi pierd abilitatea de a menţine această mini-paralizie în timpul somnului REM. Acest lucru îi face să reacţioneze conform viselor, în special potrivit coşmarurilor.

Tulburări psihice

Un studiu britanic a descoperit că terorile nocturne sau coşmarurile în cazul copiilor îi supun unui risc crescut de episoade psihotice în adolescenţă. „Cercetarea noastră care a analizat brutalitatea şi coşmarurile, a indicat că experienţele din timpul zilei sunt încă procesate noaptea şi astfel se modifică răspunsul fizic în faţa stresului. Acestea au fost relaţionate cu un risc crescut de probleme se sănătate mintală“, spune Dieter Wolke, cercetătorul-şef al studiului şi profesor de psihologie comportamentală şi diferenţe individuale în cadrul Universităţii britanice din Warwick. Totuşi, aici nu este vorba de un coşmar ocazional. Părinţii ar trebui să se îngrijoreze atunci când coşmarurile au loc regulat, timp de luni de zile sau chiar ani, adaugă prof. Wolke.

Apneea de somn

În cazul în care coşmarurile cresc ca intensitate şi în ele îţi este greu să respiri, consultă neapărat medicul. Ai putea suferi de apnee de somn, o tulburare cronică în care ai pauze în respiraţie. Apneea de somn este şi mai rea în combinaţia cu somnul REM deoarece privează organismul de oxigen. „Pacienţii care au coşmaruri îngrozitoare despre înec sau sufocare au, de obicei, căile respiratorii blocate“, avertizează William Kohler, medic specialist în cadrul Institutului Somnului din Florida, SUA. Un studiu recent a descoperit că aceste coşmaruri dispar în 91% din cazuri atunci când apneea de somn este tratată.

Citeşte şi:

5 mistere despre vise decodate de specialişti

Vise dulci, coşmaruri oribile, vise uitate înainte să-ţi deschizi ochii... toate au fost studiate de specialişti pentru a încerca să înţeleagă ce visăm, de ce visăm, ce emoţii însoţesc visele sau coşmarurile şi cum diferă visele bărbaţilor de cele ale femeilor. Suntem abia la începutul decodării acestor mistere şi sunt destul de puţine lucrurile care se ştiu deja.

9 adevăruri neştiute despre somn şi vise

Somnul este un teritoriu rămas, în mare parte, neexplorat. Anumite lucruri se ştiu, cum ar fi că în timpul visului au loc schimbări în creier sau că visăm mai mult în somnul REM. Dar specialiştii abia dacă au reuşit să emită câteva teorii despre multe aspecte ale somnului în general şi ale viselor în special.

Coşmarurile copilăriei pot indica probleme mintale în viaţa adultă

Coşmarurile dese în copilărie pot fi un semnal de alarmă pentru tulburările psihice ale adultului, avertizează cercetătorii britanici.

De la coşmaruri la halucinaţii nocturne. Ce-ţi dezvăluie visele despre sănătatea ta

Poate că discuţiile despre înţelesul ascuns al viselor sunt fascinante, însă oamenii de ştiinţă consideră că semnificaţia lor este foarte importantă, şi nu din cauza simbolisticii. Visele pot oferi indicii vitale despre sănătate şi chiar pot avertiza specialiştii de boli ale căror simptome fizice se pot manifesta şi după ani de zile.