Amnezia din viaţa reală versus cea prezentată în filme: o lovitură la cap te ajută să-ţi redobândeşti memoria?

Amnezia din filme este complet diferită de cea din viaţa reală FOTO Arhiva

Amnezia - pierderea totală sau parţială a memoriei - este o boală destul de rară, nefiind întâlnită la tot pasul după cum ne-a fost prezentat în filme, în telenovele sau în desene animate.

Ţii minte desenele animate cu Tom şi Jerry? În special episodul în care Tom este lovit în cap şi devine amnezic? În desene ni se dă falsa impresie că o nouă lovitură la cap poate vindeca amnezia. Amnezia vindecată printr-o nouă lovitură nu este comună doar desenelor animate. A mai fost reprezentată şi în producţiile „Stan şi Bran“ sau „Tarzan“, iar unii oameni au luat de bun acest presupus „procedeu de vindecare” a amneziei. 

Într-un studiu efectuat în SUA, în 2004, aproape 42% din participanţi au fost de acord cu fraza: „O a doua lovitură la cap poate ajuta persoana să-şi reamintească lucruri pe care le-a uitat“. Aşadar, aproape jumătate dintre americani cred în mod fals că o lovitură la cap te poate scăpa de amnezie. Acelaşi studiu efectuat în Marea Britanie a arătat că 26% din locuitorii Regatului Unit au aceeşi impresie falsă.

Oricât de folositoare ar fi această informaţie pentru scenarişti, ea este totuşi un mit. O treime dintre cei care suferă lovituri la cap trec prin ceea ce se cheamă „insule de memorie“, adică îşi amintesc doar anumite lucruri, şi au uitat complet altele. Simptomele pot dura de la câteva minute, la câteva luni. Oamenii care au aceste „insule de memorie“ pot deveni confuzi, vor crede că sunt la muncă sau că au întârziat la o întâlnire şi chiar că sunt ţinuţi prizonieri.

Amnezia din viaţa reală nu seamănă deloc cu cea reprezentată în filme, unde vedem oameni care ies dintr-o stare de comă fără să-şi mai amintească deloc trecutul. Se poate întâmpla, însă foarte rar. Aceste cazuri, sau cele mai comune în care oamenii suferă de pierderi de memorie parţiale, se numesc „amnezie retrogradă“. 

Cea mai comună formă de amnezie este, însă, „amnezia anterogradă“. În aceste cazuri, oamenii au dificultăţi în formarea de noi amintiri despre lucruri care au avut loc după accidentul care le-a provocat amnezia. 

H.M., omul care nu-şi aduce aminte: studiu de caz

Poate cel mai faimos pacient care suferea de amnezie retrogradă a fost H.M. din SUA. Atunci când avea 27 de ani, în 1953, a suferit o operaţie la creier împotriva crizelor de epilepsie pe care le avea. Nimeni nu şi-a închipuit că rezultatul operaţiei va ajuta la descifrarea unuia dintre cele mai mari mistere ale creierului uman: cum formăm noi amintiri.

După operaţie, H.M. nu mai putea să-şi amintească nimic din întâmplările de după operaţie, deşi amintirile de dinainte erau foarte vii. Timp de 55 de ani, până la moartea sa. la 82 de ani în decembrie 2008, H.M. (sau Henry Molaison, pentru că după deces numele său a fost făcut public), a fost studiat de aproape 100 de psihologi sau neurologi. El a oferit date care le-au permis specialiştilor să înţeleagă mai multe despre procesele memoriei. Cercetările au fost conduse de doctorul Brenda Milner de la Universitatea McGill şi de profesorul Suzanne Corkin de la Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT). Ambele femei au ajuns să-l cunoască foarte bine pe Henry, dar el nu le-a cunoscut niciodată. Pentru el, fiecare întâlnire era, de fapt, prima.

Incapacitata sa de a forma amintiri noi l-a transformat pe H.M. într-un om dependent, însă şi-a păstrat vioiciunea şi optimismul. Era un bărbat vesel şi era mai mult decât bucuros să ofere informaţii ce i-ar putea ajuta pe alţii. Şi continuă să facă asta, chiar şi acum după moarte, deoarece şi-a donat creierul ştiinţei şi este însă subiectul unor studii.

O lovitură la cap nu vine niciodată singură

Capul nu este un televizor stricat care poate fi reparat cu o lovitură bine plasată. Dar, o persoană care a suferit o lovitură la cap, din punct de vedere statistic, este predispus şi la o a doua. Atenţia acelei persoane şi chiar şi echilibrul îi pot fi afectate de accidentul iniţial, fiind mai supus riscului şi unei a doua lovituri. Pentru alţii cărora nu le-a fost afectat echilibrul sau atenţia, simplul fapt că vor continua să practice sporturi riscante sau că vor continua să se ducă la un serviciu care presupune riscuri, o a doua lovitură este foarte posibilă.

O a doua lovitură la cap nu numai că nu va rezolva problemele cauzate de prima, însă poate lăsa creierul şi mai vulnerabil şi poate chiar omorî pacientul. Acest lucru este cunoscut sub numele de „sindrom al celui de-al doilea impact“, dar se bazează pe un număr foarte mic de cazuri, aşa că rezultatele lui sunt destul de controversate.

Amnezia totală: „starea de fugă disociativă“

Există o boală care poate explica de ce există ideea că a doua lovitură vindecă amnezia. Pacienţii care suferă de o tulburare psihiatrică rară şi destul de neînţeleasă, numită „starea de fugă disociativă“, sau mai simplu „fugă“, au uitat totul despre viaţa lor, inclusiv numele, ca urmare a unui eveniment traumatic.

Din când în când, cei care suferă de „fugă“ apar într-un oraş nou, fără nicio idee despre cine sunt sau ce caută acolo. Într-un final, memoria le revine, deşi nu se ştie exact de ce. Atunci când le-au revenit amintirile, perioada în care nu mai ştiau nimic rămâne un mister. 

Această boală se potriveşte mult mai bine cu ce vedem în filme şi poate explica originea mitului. Dar nici pierderea de memorie iniţială, nici recuperarea pacientului nu sunt cauzate de o lovitură la cap.

Citeşte şi:

Care sunt alimentele care te ajută să nu ai pierderi de memorie

Uitarea diverselor evenimente din trecutul îndepărtat sau chiar apropiat sugerează pierderi de memorie. Amnezia apare, de obicei, la persoanele în vârstă, însă, în ultima vreme, tot mai multe persoane cu vârste nu foarte înaintate sunt afectate de această boală.

Vrei să ai o minte ascuţită şi sănătoasă? Citeşte o carte!

Într-o lume a ecranelor de tot felul, este foarte simplu să uiţi plăcerile simple, cum ar fi să te înveleşti într-un pled şi să citeşti o carte bună în lumina veiozei. Însă, adevărul este că cititul unei cărţi nu este doar recreativ sau o temă la orele de literatură. Studii recente sugerează că o carte îţi întăreşte mintea, te calmează, reduce depresia şi chiar întârzie apariţia simptomelor bolii Alzheimer.

Pentru o memorie bună, trebuie să-ţi menajezi ficatul

Ce au în comun creierul şi ficatul? Ei bine, un nou studiu arată că atunci când ficatul este suprasolicitat, el „mănâncă“ din resursele de care are nevoie pentru a funcţiona optim zona creierului responsabilă cu memoria.

8 trucuri eficiente care te ajută să-ţi îmbunătăţeşti memoria

O memorie slabă nu este doar apanajul vârstei şi îţi poate afecta munca, dar şi viaţa personală. Dacă în şcoală ne foloseam de tot felul de trucuri pentru a învăţa lecţiile, ca adulţi trebuie să descoperim alte mecanisme care ne pot ajuta să „învăţăm“ mai bine lucrurile de care avem nevoie, cum ar fi numele persoanelor abia cunoscute, locul unde sunt cheile de la casă sau chiar unde am parcat maşina.