Standardul HTML5 este biletul de pensionare pentru Flash de la Adobe

La început a fost Apple. Apoi, a fost Google. Iar în prezent, Adobe Flash Player a dispărut oficial de pe cele mai mari pieţe de smartphone-uri. Însă locul lui deja este arvunit, vine HTML5 care are o rădăcini vechi de peste 20 de ani şi susţinători puternici. Şi din limbajul de bază al browserelor pentru PC-uri, HTML devine acum şi temelia celor mobile şi a noilor aplicaţii.

HTML (HyperText Markup Language) a fost inventat, alături de HTTP (HyperText Transfer Protocol) şi URL (Universal Resource Locators), de către Tim Berners-Lee la începutul anilor ‘90. Berners-Lee este părintele World Wide Web, deci, practic, al Internetului pe care utilizatorii îl ştiu şi îl folosesc în prezent.

Deşi Berners-Lee a creat limbajul HTML, bazele hipertextului au fost propuse în 1945, iar autor a fost Vannevar Bush. Însă la acea vreme era cam greu să aibă şanse de reuşită, dovadă şi faptul că deşi a fost folosit încă din 1990, la prima pagină web, HTML nu a fost oficial lansat decât în iunie 1993, moment din care a început să fie tot mai cunoscut.

HTML este „motorul” web-ului şi limbajul universal pe care fiecare browser ar trebui să-l ştie. Acesta s-a modificat constant până în 1999 când a fost publicat HTML4, ultima mare versiune, iar de atunci evoluţia a luat o pauză. Dar doar până în 2004, când World Wide Web Consortium (W3C) a decis că este necesară o actualizare şi s-au stabilit câteva principii ale HTML5. 

Iar din 2004, HTML5 a devenit copilul teribil al Internetului şi nu numai

După anunţul W3C, Apple, Mozilla şi Opera au afirmat că vor contribui la dezvoltarea codului HTML, iar colaborarea se va face sub cupola WHATWG (Web Hypertext Application Technology Working Group). Din 2007, s-a implicat şi W3C, dar cu reguli puţin diferite.

Primii trei au permis W3C să publice specificaţiile HTML5 în nume propriu, iar aceştia au continuat să lucreze cu o licenţă mai flexibilă în cadrul WHATWG. Seturile diferite de reguli n-au însemnat nimic radical, ci doar că produsul WHATWG are anumite lucruri în plus care însă vor fi implementate în versiunile viitoare de HTML, nu neapărat HTML5.

În ianuarie 2008, W3C a publicat prima schiţă a HTML5, iar în februarie 2011 a fost extins proiectul şi pentru alţi jucători din industrie prin treapta „Last Call” şi astfel s-a trecut la verificarea funcţionalităţii noii versiuni. HTML5 va fi complet dezvoltat şi va deveni noul standard pentru web până în 2014, conform ultimelor estimări W3C.

Până atunci, acesta va fi implementat rând pe rând de către toţi cei interesaţi şi este luat în calcul chiar şi de Adobe, până de curând principalul concurent. Şi îi este rival deoarece produsul său, Flash Player, este cel mai folosit standard pentru materialele multimedia din online, cu precădere pentru materiale video, iar de către unii dezvoltatori pentru crearea aplicaţiilor.

Cum a crescut HTML5 şi a devenit soluţia spre care se îndreaptă industria online

Prima companie importantă care a susţinut HTML5 a fost Apple, şi nu doar prin dezvoltarea limbajului, ci şi prin excluderea Flash-ului din iOS, iar vânzările n-au fost deloc afectate, ba din contră. Singurul impediment a fost lipsa suportului pentru YouTube, o platformă populară pentru materiale video, şi chiar dacă exista o variantă mobilă a site-ului, Apple a decis că mai utilă este o aplicaţie personalitazată care să ofere pe terminalul său conţinutul YouTube.

Decizia americanilor a fost surprinzătoare, dat fiind că era un nou jucător pe piaţa dispozitivelor mobile, iar liderul Nokia deja oferea un oarecare suport pentru Flash prin player-ul Flash Lite. Însă acum, cinci ani mai târziu, şi Android, odată cu Jelly Bean, nu mai suportă Flash, deşi l-a implementat în 2010, iar Mozilla îşi dezvoltă sistemul Firefox OS folosind instrumentele HTML5.

În aprilie 2010, Steve Jobs a redactat o scrisoare, „Gânduri despre Flash”, în care a fixat în şase puncte de ce Flash nu va avea niciodată loc pe iOS. Fondatorul Apple a vorbit despre autonomia bateriei, unde Flash nu se descurcă prea bine, l-a comparat cu HTML5, cu ceea ce se poate face cu noile instrumente, iar per total l-a caracterizat ca fiind un produs din era PC-urilor, nepotrivit erei dispozitivelor mobile din cauza limitărilor.

Mai mult, Microsoft a afirmat că nici Windows 8 nu va mai fi atât de îngăduitor cu Flash-ul, oferind un suport redus, astfel încât să facă trecerea spre HTML5 mai lină. Asta după ce au renunţat la acest format în Windows Phone 7 lansat în 2010.

Punctele forte ale HTML5, mai ales pentru industria mobilă

În primul rând, HTML5 şi-a câştigat o parte din succes şi pe fondul lipsei de performanţă a Flash-ului. Până la 10.1 sau 10.2, Flash pentru Mac OS X şi Linux consuma foarte multe resurse pentru că nu muta sarcina decodării unui videoclip către placa grafică. Nici pe PC-urile cu Windows nu se poate lăuda cu cea mai stabilă funcţionare, şi doar ultimele versiuni au mai remediat unele deficienţe. Oricum, a devenit popular, deoarece pentru PC-uri a fost un limbaj mult mai avansat decât vechile versiuni de HTML, dar pe telefoane nu s-a putut adapta.

HTML5 este creat în jurul aplicaţiilor şi fluidizării navigării pe Internet. Atât HTML5, cât şi Flash sunt medii de programare pentru aplicaţii, cu diferenţa că cele în HTML5 pot fi rulate atât în browser, dar şi ca aplicaţii mobile, notează „Planet of the web”. De asemenea, suportă stocarea datelor şi offline, aplicaţiile pot accesa informaţiile fără o conexiune la Internet şi pot folosi GPS-ul telefonului. Mai mult, implementarea elementelor multimedia este mai uşoară şi rapidă, din moment ce toate browser-ele moderne, şi Internet Explorer 9 şi 10, suportă acest standard.

Browser-ele de pe smartphone-uri deja oferă suport pentru HTML5, iar în acest mediu cea mai importantă este autonomia şi aplicaţiile, motiv pentru care acest format este preferat de mulţi. Şi Mozilla se poate dovedi un punct de sprijinit important pentru HTML5, odată cu Firefox OS, datorită faptului că-l bazează pe acest format.